Seria „Ce Este Politica?”

Share on twitter
Share on facebook
Share on reddit

Încă din întunecații ani ’90, pe când mă ridicam și eu copăcel ca faimosul Nică (e drept, cu mai puține aventuri), intuiam ridicolul absolut al discuțiilor așa-zis politice purtate undeva peste capul meu. Vreo două decenii mai târziu, nu știu dacă putem spune că apetitul pentru discuții politice s-a mai domolit, dar incompetența interlocutorului mediu poate că s-a mai adâncit. Cel puțin 98 dintr-o sută de asemenea perpetuu indignați nu cunosc noțiunile de bază ale politicii (cum ar fi suveranitate, legitimitate, autoritate, instituție, birocrație, stat, democrație, cetățenie, autoritarism, rule of law).
Am pornit seria „Ce Este Politica” în speranța deșartă că am putea educa măcar unul dintre cei 98 și să scădem nivelul inculturii politice cu proverbialul ac de gămălie.  Filistinii noștri cei de toate zilele înțeleg că democrația iaște regimul acela în care tot prostu’ își dă cu părerea fiindcă e și el cetățan, că doar aicea l-a făcut mă-sa.

Sistemul românesc de educație – care a fost întotdeauna de căcat, nu doar în trecutul apropiat – nu recunoaște noțiunile de istoricitate și determinare culturală, apăi să le insufle „beneficiarilor” săi. Pe deasupra, calitatea execrabilă a politicienilor și a mass-media a inculcat percepția că politica e activitate la care se poate deda orice tîrlă (sau animală proastă), nu că ar fi un domeniu distinct de activitate și de reflecție, cu termeni și concepte specifice.
De cele mai multe ori, acești termeni și concepte (precum și realitățile pe care le desemnează și caracterizează) își au originea în contexte sociale particulare, iar ca urmare a diseminării lor în timp și spațiu au suferit modificări importante în sens și uzanță; nuanțări foarte subtile pot da peste cap un întreg edificiu argumentativ.

O altă tară a educației, de această dată nu doar mioritică, este introducerea noțiunilor fără un minim de context, ceea ce duce la confuzii grave sau la hiper-simplificarea unor realități și procese extrem de complexe.
Seria „Ce Este Politica …” se ocupă cu noțiunile, termenii și conceptele specific (analizei) politicii. Mai precis, ne vom apleca asupra emergenței realităților și proceselor pe care acestea le desemnează, într-o manieră cronologică … în principiu. Astfel, concepte și termeni la prima vedere abstracți devin mult mai ușor de înțeles.
După o lungă deliberare, Un-Nesimțit s-a hotărât să distileze torentul de cunoștințe disparate care, în capul său, formează minunata, nesfârșita și îmbârligata poveste a istoriei în două direcții. Direcția Ce Iaște Politica, având episoade numerotate, e ceva mai pedagogică și se bazează pe excelentele opusuri ale lui Fr. Fukuyama The Origins of Political Order și Political Order and Political Decay. Tema centrală a seriei este apariția și evoluția/involuția instituțiilor politice, instituții înțelese ca un set de reguli care vizează o serie de comportamente ale indivizilor dintr-un grup, cu scopul de a organiza acțiunea comună … începând din așa-numita stare de natură, trecând prin societățile agrare și sfârșind cu problemele modernității politice în era globalizării.

Instituții sociale (ca familia sau tribul) și instituții economice (cum ar fi modul capitalist de producție) își vor face apariția, fiind analizate ca factori de influență în apariția și evoluția unor instituții politice. Cum ar fi imposibil să analizezi toate instituțiile politice ale tuturor societăților din toate timpurile, astfel că tema recurentă a „Ce Iaște Politica …” vizează facerile și prefacerile celor trei instituții esențiale întru atingerea stadiului de modernitate politică:

  1. Un stat modern (puternic), în sensul weberian al conceptului: pe scurt, acest soi de stat exercită monopolul violenței legitime în teritoriul pe care-l controlează; influențează în adâncime societatea (prin capacitatea de a impune și colecta taxe, extensiv și intensiv); staff-ul care execută comenzile principalului (conducătorului) constituie o organizație rațională (birocrație), cu reguli impersonale de numire și concediere, nu este format din prietenii și rudele principalului.
  2. Supremația Legii (Rule of Law) – care este mai puțin un corpus de norme, cât o credință bine impregnată în societate (cel mai adesea, de origine religioasă) după care există o autoritate superioară conducătorului, iar acesta nu poate să facă orice vrea mușchiu’ lui. În numele acestei rule of law, pretindem noi trimiterea tîrlelor politice la coteț, a moșnejilor politici la azil și a escrocilor politici la muncă silnică.
  3. Responsabilitatea Politică – acest concept se întrupează în mod emblematic în alegeri libere periodice, însă are și alte dimensiuni (cum ar fi constituționalismul sau controlul civil al forțelor armate).

Asemenea subiecte grele devin mai sărace în absența unei abordări multidisciplinare care să dea seama despre prefacerile generale ce s-au manifestat în traiul organizat al homo sapiens. Astfel, contexte mai largi și/sau anumite procese pe care noi considerăm că nu le-am tratat suficient de detaliat vor fi explorate în episoade care nu vor fi numerotate, în funcție de subiectele ce ne frământă la un moment dat. Pentru acestea ne vom baza în special pe opusul lui Michael Mann Sursele Puterii Sociale, a cărui tehnică de analiză a schimbării sociale constituie preocuparea episodului 0 al Ce Iaște Politica.
Mai jos veți găsi rezumatele episoadelor, începând cu cele numerotate, și link-uri către fiecare episod în parte. Aceste rezumate sunt o treabă ingrată în sine, deoarece efortul de comprimare a fost deja considerabil pentru textul în sine. Iar pentru a nu vă lamenta că până acum n-ați găsit ceva care să vă clarifice – cu toate că în acest tărâm nimic nu este foarte clar – nelămuririle privind politichia, ne vom risca să dăm o definiție elefantului din încăpere însuși:

Politica reprezintă o rezultantă a acelor comportamente umane ce urmăresc să organizeze – dar și să saboteze – acțiunea colectivă a unei populații (de preferat mai omogenă din punct de vedere cultural, dar nu neapărat) dintr-un teritoriu dat în instituții puternice (dar nu rigide) și legitime, iar aspectele sale moderne adaugă acestor instituții caracterul responsabilității (democratice) și misiunea de a oferi o gamă largă de servicii publice populației.

EPISODUL 0Sursele Puterii Sociale – cum arată spațiul social în care evoluează fenomenele politice? Cum se leagă politica de celelalte dimensiuni sociale ale traiului organizat în care majoritatea homo sapiens și-au dus existența în ultimele cinci milenii?
Pornind de la premisa că motorul societăților este puterea, opus-ul de sociologie istorică Sources of Social Power identifică patru tipuri de resurse pe care se construiește puterea socială și încearcă să ofere un model de analiză al schimbării sociale la scară istorică.

EPISODUL 1Cronologie – urmărește principalele evoluții ale politicii, de la ce am moștenit de la verii noștri buni (i.e., primatele), trecând prin evenimentele și datele esențiale pentru istoria politicii. Multe dintre aceste date marchează momente importante pentru cele trei instituții politice determinante pentru modernitate. De exemplu, e bine de știut că primul stat modern este cel ale cărui baze au fost puse în China de către împăratul Qin, către sfârșitul secolului al III-lea î.Hr ; evoluții asemănătoare în Europa nu vor avea loc decât cel puțin 15 secole mai târziu.

EPISODUL 2Starea de Natură – sintagma, pretextul demagogic și conceptul filozofic de „stare de natură” sunt discutate pe larg în prima parte a postării. Este absolut fascinant abisul existent între cât de puțin au știut indivizii diverselor epoci despre existența preistorică a omului și câte căcaturi au fost justificate prin intermediul acestei construcții imaginare.
În partea a doua a episodului trecem în revistă ce ne spun primatologia, paleontologia, antropologia și arheologia despre condițiile sociale primordiale ale omului. Sfârșim prin a caracteriza primele stadii de organizare socio-politică (relativ) conștiente, prilejuite de tranziția către agricultură.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : stare de natură ; teorie politică ; putere ; dominație ; legitimitate ; suveranitate ; contract social ; „tirania neamurilor”.

EPISODUL 3Triburi, State și Tipologia Weberiană a Conducerii – pornește de la caracteristicile definitorii ale statului ca instituție politică, prin contrast cu organizarea tribală. E esențial de subliniat că nici una dintre cele două nu reprezintă condiția standard a comunităților umane, că nu peste tot se realizează tranziția către stat și că tribul ca instituție socială a fost probabil cea mai durabilă de-a lungul istoriei, în timp și spațiu.
Cum de-acum înainte vom vorbi în special despre societăți ce au statul (ca organizație ierarhică) în centrul lor, am considerat că este momentul oportun de a introduce tipologia tripartită – rațională, tradițională și carismatică – propusă de Max Weber și valabilă pentru toate aceste organizații ierarhice. În plus, se presupune că dimensiunea carismei ar fi crucială într-unul dintre marile tranziții misterioase ale organizării omului : prima trecere de la trib (o structură relativ egalitară) la stat (una strict ierarhică).
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : tribul ca organizație segmentară, patrilineală și relativ egalitară ; statul ca autoritate centrală, cu acțiune teritorială ; emergența statului ; trei ideal-tipuri weberiene de conducere/autoritate (ca dominație legitimă).

EPISODUL 4Stat și Patrimonialism în Orientul Antic și Medieval – introduce unul dintre inerentele conflicte ale politicii (cât de cât moderne) : dintre bruma de raționalitate impersonală necesară funcționării statului și perpetua încercare a unor elemente din societate sau chiar din interiorul statului de a-l patrimonializa (tendința universal umană de a favoriza neamurile și prietenii). Este cea mai frecventă încarnare a ceea ce în mod curent este referit ca opoziția dintre stat și societate.
Primii care s-au confruntat cu această problemă au fost chinezii, arhitecții primului stat modern. În funcție de culoarea locală și de tacticile oportuniste de moment, vom vedea cum actori statali din spațiul chinez, indian și islamic au răspuns riscului de patrimonializare, timp de vreo 17 secole.
În cazurile indian și islamic, religia a jucat un rol esențial în configurarea societății dar și al statelor care evoluau în aceste spații. Prestigiul acestor religii (și, implicit rezerva de legitimitate a grupurilor sacerdotale) a dus la o particulară formă de opoziție la adresa pretențiilor statului : o proto-idee de supremație a legii, a cărei definiție de largă aplicabilitate o vom oferi în acest episod.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : patrimonialism ; feudalism ; statul modern ca organizație birocratică ; stratificare socială ; legitimare religioasă ; rule of law (domnie a legii).

EPISODUL 5Ieșirea Europeană din Stadiul Tribal – explorează un fenomen (aproape) exclusiv Europei Occidentale : dizolvarea structurilor și loialităților tribale cu mult timp înainte de dezvoltarea unui stat modern. Această revoluție socială s-a realizat la presiunile unui actor unic acestui spațiu – Biserica Catolică, o instituție cvasi-rațională și raționalizantă cu un extraordinar capital de legitimitate, extensiv și intensiv.
Procesul în sine nu este neapărat spectaculos, însă consecințele acestuia sunt. Menționăm o sumedenie de transformări economice, politice și sociale ale ieșirii din tribalism și ne concentrăm pe două dintre cele mai puțin evidente : emanciparea femeii și fundamentele domniei legii.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : prefaceri socio-culturale cu consecințe cruciale asupra modernizării ulterioare.

EPISODUL 6Originile Ordinii de Drept în Europa | Evoluția Common Law – spre deosebire de spațiile orientale, în Occidentul medieval puterea politică centrală și-a dat seama că poate obține o doză importantă de legitimitate (fiind în perpetuă competiție cu aristocrația și clerul înalt) prin furnizarea de servicii calitative de justiție. În acest episod ne vom ocupa cu emergența ordinii de drept în Anglia secolelor X-XIII, ordine de drept denumită Common Law și devenită un reper aproape «mistic» în ultimele două secole.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : ordine de drept, lege și legislație, drept civil vs. Common Law.

EPISODUL 7Biserică, Stat și Domnia Legii în Europa Continentală – povestea tradițiilor de drept și a principiului domniei legii trece canalul în Europa Continentală. Tărâmurile distincte ale dreptului civil și dreptului canonic s-au dezvoltat ca urmare a unei «revoluții» în Biserica Catolic – pornită prin Reforma Gregoriană – ce i-a permis instituției să devină o contrapondere la puterea politică timp de cel puțin patru secole.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : instituționalizarea principiului domniei legii, drept civil, drept canonic, ecleziastic vs. secular, raționalizare, oficiu vs. beneficiu, «stările» lumii medievale.

EPISODUL 8Tradiții ale Instituționalizării Juridice în Zorii Modernității – o scurtă trecere în revistă a tradițiilor de instituționalizare juridică în spațiile discutate până acum în precedentele cinci episoade a «Ce Iaște Politica» – China Imperială, Subcontinentul Indian, Lumea Arabă și Imperiul Otoman, Europa Occidentală.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : opoziția |centralizare politică| vs. |domnie a legii|, unicitatea Europei Occidentale în a sa instituționalizare juridică puternică.

EPISODUL 9Despotismul Oriental și China Imperială – Vreme de milenii și din lipsă de cunoștințe serioase, europenii au privit politica spațiilor la est de Ierusalim prin intermediul conceptului/stereotipului «despotism oriental». Uneori, acesta era folosit și pentru a descrie misterul extraordinar ce era China. În acest episod, Un-Nesimțit face o scurtă istorie a conotațiilor asociate acestui stereotip și apoi trece la descrierea sistemului politic al Chinei imperiale, urmărind trei dileme politice născute din unicitatea chinezească a absenței oricărei noțiuni (formale) de domnie a legii..
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : despotism/autocrație, legitimitate, sistem politic/regim politic, limite ale autocrației, responsabilitate informală, societate civilă.

EPISODUL 10Evoluția Statelor Moderne în Europa – Statul modern s-a dezvoltat în Europa cu mult după apariția acestuia în China și chiar mai târziu decât evoluții similare din Orientul ceva mai apropiat. Totuși, în mai puțin de trei secole de la debutul acestui fenomen, Europa controla practic lumea. În acest episod discutăm despre condițiile particulare în care societatea europeană a primit (sau, mai degrabă, s-a împotrivit) efortul de consolidare statală și regimurile politice aferente fiecărui spațiu, regimuri ce au marcat istoria până după Revoluția Franceză.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : guvernământ responsabil, A Doua Iobăgie vs. Agricultură Pentru Piață, corporatizarea «stărilor», opoziție la centralizarea statelor, regimuri politice în Europa Modernă Timpurie.

EPISODUL 11 – Vechiul Regim în Regatul Franței – întoarcem Vechiul Regim al absolutismului francez pe toate fețele, în special pe cele mai puțin atrăgătoare. În acest episod trecem în revistă cauzele centralizării monarhice și ecourile produse de acest proces în societate ; ecouri care, pe parcursul a două secole de interacțiune cu forțe economice interne și aspecte geo-politice, au dat naștere disprețuibilului Vechi Regim.
Perioada de vârf a absolutismului monarhic a însemnat o ciudată combinație de forță și vulnerabilitate al cărui deznodământ îl cunoaștem cu toții și-l vom mai explora în alte episoade.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : centralizare, absolutism, rentă, Sistemul Westfalic, dilema fiscală a monarhiilor moderne timpurii.

EPISODUL 12Vechiul Regim Trece Oceanul în America Latină – în acest episod ajungem pentru prima dată în grandioasa noastră narațiune să întrevedem unele dintre tîrlismele politice contemporane: pornind de la problemele Vechiului Regim din Spania, ajungem la inegalitățile și patologiile politice din America Latină a secolelor XIX-XXI. Elitele coloniale albe, descendenții faimoșilor conquistadori, au importat o cultură politică deficientă din Regatul Spaniei și s-au constituit într-o castă economico-politică ce „domnește” și astăzi peste populațiile defavorizate – descendenții indienilor, sclavilor negri și ale primilor valuri de imigranți.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : Vechiul Regim Spaniol, instituții coloniale, caudillismo. 

EPISODUL 13Deriva Oligarhică din Regatul Ungariei – în acest episod, după multă vreme, ne îndepărtăm de spațiul occidental. Istoria aparte a pătrunderii maghiarilor și a consolidării unui important Regat al Ungariei în secolele IX-XII au dus la realități politice marcat diferite de cele despre care am discutat până acum. O corcitură între vest și est, la începutul Epocii Moderne Ungaria dezvoltase un regim de oligarhie aristocratică ce a permis ca populația rurală să fie ținută în aranjamente feudale de muncă până în secolul al XIX-lea, dar și dispariția Ungariei de pe harta politică a Europei. În episodul al 13-lea din „Ce Iaște Politica” veți afla care au fost factorii principali în emergența dominației magnaților.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : oligarhie (aristocratică), tipologia aristoteliană a regimurilor politice, paradoxul iobăgiei în Europa de Est, fief vs. alodiu, regula de fier a oligarhiei.

EPISODUL 14Originile Autocrației în Rusia – constituirea politică și culturală a Rusiei a fost destul de îmbârligată, fiind profund marcată de discontinuitatea prilejuită de anihilarea Rusiei Kievene de către mongoli în secolul al XIII-lea. Ascensiunea Țaratului Moscovei două secole mai târziu a inaugurat teme recurente în istoria Rusiei: comportamentul dictatorial al deținătorilor puterii executive, desconsiderarea populației rurale și a minorităților, terorism de stat și administrație patrimonială. Prima încercare de «state-building» după model occidental – reformele lui Petru cel Mare – eșuează din cauza hiper-personalizării sistemului politic al Rusiei Imperiale.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : autocrație, absolutism forte, recurența pericolului migrator în istorie, consecințele lipsei totale a (domniei) legii. 

EPISODUL 15 – Originile Responsabilității Politice – apariția responsabilității politice în Anglia secolelor XVII-XVIII este cel mai bine cunoscut astfel de caz, însă nu chiar unic. Episodul 15 urmărește principalele direcții de evoluție socio-politică prin care spațiul englez a fost diferit față de alte societăți contemporane relativ avansate, permițând o asemenea inovație instituțională.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : responsabilitate politică, guvernare locală și administrare judiciară, common law, „Reforma” anglicană și conflict religios, ascensiunea burgheziei și a influenței urbane, guvernare prin consimțământ.

EPISODUL 16 – Momentul „Marii Divergențe” – perioada cuprinsă între aproximativ 1750 și 1850 în care Lumea Occidentală a lăsat, mai ales din punct de vedere economic, în urmă restul lumii a fost botezată de unii istorici Marea Divergență. Cauzele și efectele acestei divergențe au fost răs-discutate, însă pe noi ne interesează logica evoluțiilor politice înainte și după acest moment de răscruce.
CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : evoluții politice în „condiții malthusiene” și evoluții politice în modernitate.