Seria „Ce Iaște Politica ...”

Share on twitter
Share on facebook
Share on linkedin

De ce sunt de căcat toate discuțiile despre politică? Sau măcar cvasi-totalitatea acestora?
În primul rând, pentru că filistinii noștri cei de toate zilele înțeleg că democrația iaște regimul acela în care tot prostu’ își dă cu părerea fiindcă e și el cetățan. Însă atunci când nu ai de-a face cu filistini (sau tîrle sau animale proaste) e mult mai dificil de identificat cauze clare.
Ca orice domeniu de activitate și de reflecție, politica are și ea termeni specifici și concepte cu care operează. De multe ori, acești termeni și concepte au o istorie multi-milenară, au suferit modificări importante în sens și uzanță, iar nuanțări foarte subtile pot desemna realități extrem de diferite în timp și spațiu.
Chiar și cei care nu se evidențiază ca filistini nu prea știu despre ce merge vorba în acest sens, făcând adesea confuzii grave sau hiper-simplificând realități și procese extrem de complexe.

Seria „Ce Iaște Politica …” se ocupă cu noțiunile, termenii și conceptele specific (analizei) politicii. Mai precis, ne vom apleca asupra emergenței realităților și proceselor pe care acestea le desemnează, într-o manieră cronologică. Astfel, concepte și termeni la prima vedere abstracți devin mult mai ușor de înțeles.
Nu vom face vreun rezumat al istoriei gândirii politice (definițiile vor avea un caracter strict provizoriu și operativ) sau vreun pomelnic nesfârșit al regimurilor politice, ci vom avea o abordare mult mai atractivă, cel puțin din punctul nostru de vedere. Ghidându-ne după excelentele opusuri ale lui Fr. Fukuyama – „The Origins of Political Order” și „Political Order and Political Decay” – vom distila sumedenia de cunoștințe disparate ce formează în capul nostru minunata, nesfârșita și întortocheata poveste a istoriei, concentrându-ne asupra instituțiilor ; instituții înțelese ca un set de reguli care vizează o serie de comportamente ale indivizilor dintr-un grup, cu scopul de a organiza acțiunea comună … începând din așa-numita stare de natură, trecând prin societățile agrare și sfârșind cu problemele modernității politice în era globalizării. 
Și pentru a fi mai specifici în ceea ce privește acest punct terminus/scop pe care toți trebuie să-l avem în ceea ce privește traiul nostru în comun, propunem următoarea definiție a politicii moderne :

Politica modernă este o rezultantă a comportamentelor unei populații (de preferat mai omogenă din punct de vedere cultural, dar nu neapărat) dintr-un teritoriu dat, ce se dorește a fi codificată în instituții puternice (dar nu rigide), legitime și responsabile (democratic) capabile să ofere indivizilor servicii publice de calitate într-o manieră echitabilă.

Instituții sociale (ca familia sau tribul) și instituții economice (cum ar fi modul capitalist de producție) își vor face apariția fiind analizate ca factori de influență în apariția și evoluția unor instituții politice. 
Cum ar fi imposibil să analizezi toate instituțiile politice ale tuturor societăților din toate timpurile, astfel că tema recurentă a seriei „Ce Iaște Politica …” vizează facerile și prefacerile celor trei instituții esențiale întru atingerea stadiului de modernitate politică :

  1. Un stat modern (puternic), în sensul weberian al conceptului: pe scurt, acest soi de stat exercită monopolul violenței legitime în teritoriul pe care-l controlează; influențează în adâncime societatea (prin capacitatea de a impune și colecta taxe, extensiv și intensiv); staff-ul care execută comenzile principalului (conducătorului) constituie o organizație rațională (birocrație), cu reguli impersonale de numire și concediere, nu este format din prietenii și rudele principalului.
  2. Supremația Legii (Rule of Law) – care este mai puțin un corpus de norme, cât o credință bine impregnată în societate (cel mai adesea, de origine religioasă) după care există o autoritate superioară conducătorului, iar acesta nu poate să facă orice vrea mușchiu’ lui.În numele acestei rule of law, pretindem noi trimiterea tîrlelor politice la coteț, a moșnejilor politici la azil și a escrocilor politici la muncă silnică.
  3. Responsabilitatea Democratică – acest concept se întrupează în mod emblematic în alegeri libere periodice, însă are și alte dimensiuni (cum ar fi constituționalismul sau controlul civil al forțelor armate).

EPISODUL 1Cronologie – urmărește principalele evoluții ale politicii, de la ce am moștenit de la verii noștri buni (i.e., primatele), trecând prin evenimentele și datele esențiale pentru istoria politicii. Multe dintre aceste date marchează momente importante pentru cele trei instituții politice determinante pentru modernitate. De exemplu, e bine de știut că primul stat modern este cel ale cărui baze au fost puse în China de către împăratul Qin, către sfârșitul secolului al III-lea î.Hr ; evoluții asemănătoare în Europa nu vor avea loc decât cel puțin 15 secole mai târziu.

EPISODUL 2Starea de Natură – sintagma, pretextul demagogic și conceptul filozofic de „stare de natură” sunt discutate pe larg în prima parte a postării. Este absolut fascinant abisul existent între cât de puțin au știut indivizii diverselor epoci despre existența preistorică a omului și câte căcaturi au fost justificate prin intermediul acestei construcții imaginare.
În partea a doua a episodului trecem în revistă ce ne spun primatologia, paleontologia, antropologia și arheologia despre condițiile sociale primordiale ale omului. Sfârșim prin a caracteriza primele stadii de organizare socio-politică (relativ) conștiente, prilejuite de tranziția către agricultură.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : stare de natură ; teorie politică ; putere ; dominație ; legitimitate ; suveranitate ; contract social ; tirania neamurilor.

EPISODUL 3Triburi, State și Tipologia Weberiană a Conducerii – pornește de la caracteristicile definitorii ale statului ca instituție politică, prin contrast cu organizarea tribală. E esențial de subliniat că nici una dintre cele două nu reprezintă condiția standard a comunităților umane, că nu peste tot se realizează tranziția către stat și că tribul ca instituție socială a fost probabil cea mai durabilă de-a lungul istoriei, în timp și spațiu.
Cum de-acum înainte vom vorbi în special despre societăți ce au statul (ca organizație ierarhică) în centrul lor, am considerat că este momentul oportun de a introduce tipologia tripartită – rațională, tradițională și carismatică – propusă de Max Weber și valabilă pentru toate aceste organizații ierarhice. În plus, se presupune că dimensiunea carismei ar fi crucială într-unul dintre marile tranziții misterioase ale organizării omului : prima trecere de la trib (o structură relativ egalitară) la stat (una strict ierarhică).
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : tribul ca organizație segmentară, patrilineală și relativ egalitară ; statul ca autoritate centrală, cu acțiune teritorială ; emergența statului ; trei ideal-tipuri weberiene de conducere/autoritate (ca dominație legitimă).

EPISODUL 4Stat și Patrimonialism în Orientul Antic și Medieval – introduce unul dintre inerentele conflicte ale politicii (cât de cât moderne) : dintre bruma de raționalitate impersonală necesară funcționării statului și perpetua încercare a unor elemente din societate sau chiar din interiorul statului de a-l patrimonializa (tendința universal umană de a favoriza neamurile și prietenii). Este cea mai frecventă încarnare a ceea ce în mod curent este referit ca opoziția dintre stat și societate.
Primii care s-au confruntat cu această problemă au fost chinezii, arhitecții primului stat modern. În funcție de culoarea locală și de tacticile oportuniste de moment, vom vedea cum actori statali din spațiul chinez, indian și islamic au răspuns riscului de patrimonializare, timp de vreo 17 secole.
În cazurile indian și islamic, religia a jucat un rol esențial în configurarea societății dar și al statelor care evoluau în aceste spații. Prestigiul acestor religii (și, implicit rezerva de legitimitate a grupurilor sacerdotale) a dus la o particulară formă de opoziție la adresa pretențiilor statului : o proto-idee de supremație a legii, a cărei definiție de largă aplicabilitate o vom oferi în acest episod.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : patrimonialism ; feudalism ; statul modern ca organizație birocratică ; stratificare socială ; legitimare religioasă ; rule of law (domnie a legii).

EPISODUL 5Ieșirea Europeană din Stadiul Tribal – explorează un fenomen (aproape) exclusiv Europei Occidentale : dizolvarea structurilor și loialităților tribale cu mult timp înainte de dezvoltarea unui stat modern. Această revoluție socială s-a realizat la presiunile unui actor unic acestui spațiu – Biserica Catolică, o instituție cvasi-rațională și raționalizantă cu un extraordinar capital de legitimitate, extensiv și intensiv.
Procesul în sine nu este neapărat spectaculos, însă consecințele acestuia sunt. Menționăm o sumedenie de transformări economice, politice și sociale ale ieșirii din tribalism și ne concentrăm pe două dintre cele mai puțin evidente : emanciparea femeii și fundamentele domniei legii.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : prefaceri socio-culturale cu consecințe cruciale asupra modernizării ulterioare.

EPISODUL 6Originile Ordinii de Drept în Europa | Evoluția Common Law – spre deosebire de spațiile orientale, în Occidentul medieval puterea politică centrală și-a dat seama că poate obține o doză importantă de legitimitate (fiind în perpetuă competiție cu aristocrația și clerul înalt) prin furnizarea de servicii calitative de justiție. În acest episod ne vom ocupa cu emergența ordinii de drept în Anglia secolelor X-XIII, ordine de drept denumită Common Law și devenită un reper aproape «mistic» în ultimele două secole.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : ordine de drept, lege și legislație, drept civil vs. Common Law.

EPISODUL 7Biserică, Stat și Domnia Legii în Europa Continentală – povestea tradițiilor de drept și a principiului domniei legii trece canalul în Europa Continentală. Tărâmurile distincte ale dreptului civil și dreptului canonic s-au dezvoltat ca urmare a unei «revoluții» în Biserica Catolic – pornită prin Reforma Gregoriană – ce i-a permis instituției să devină o contrapondere la puterea politică timp de cel puțin patru secole.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : instituționalizarea principiului domniei legii, drept civil, drept canonic, ecleziastic vs. secular, raționalizare, oficiu vs. beneficiu, «stările» lumii medievale.

EPISODUL 8Tradiții ale Instituționalizării Juridice în Zorii Modernității – o scurtă trecere în revistă a tradițiilor de instituționalizare juridică în spațiile discutate până acum în precedentele cinci episoade a «Ce Iaște Politica» – China Imperială, Subcontinentul Indian, Lumea Arabă și Imperiul Otoman, Europa Occidentală.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : opoziția |centralizare politică| vs. |domnie a legii|, unicitatea Europei Occidentale în a sa instituționalizare juridică puternică.

EPISODUL 9Despotismul Oriental și China Imperială – Vreme de milenii și din lipsă de cunoștințe serioase, europenii au privit politica spațiilor la est de Ierusalim prin intermediul conceptului/stereotipului «despotism oriental». Uneori, acesta era folosit și pentru a descrie misterul extraordinar ce era China. În acest episod, Un-Nesimțit face o scurtă istorie a conotațiilor asociate acestui stereotip și apoi trece la descrierea sistemului politic al Chinei imperiale, urmărind trei dileme politice născute din unicitatea chinezească a absenței oricărei noțiuni (formale) de domnie a legii..
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : despotism/autocrație, legitimitate, sistem politic/regim politic, limite ale autocrației, responsabilitate informală, societate civilă.

EPISODUL 10Evoluția Statelor Moderne în Europa – Statul modern s-a dezvoltat în Europa cu mult după apariția acestuia în China și chiar mai târziu decât evoluții similare din Orientul ceva mai apropiat. Totuși, în mai puțin de trei secole de la debutul acestui fenomen, Europa controla practic lumea. În acest episod discutăm despre condițiile particulare în care societatea europeană a primit (sau, mai degrabă, s-a împotrivit) efortul de consolidare statală și regimurile politice aferente fiecărui spațiu, regimuri ce au marcat istoria până după Revoluția Franceză.
CONCEPTE DEFINITE/DISCUTATE : guvernământ responsabil, A Doua Iobăgie vs. Agricultură Pentru Piață, corporatizarea «stărilor», opoziție la centralizarea statelor, regimuri politice în Europa Modernă Timpurie.