Meniu
Seria Ce Este Politica … își are originea în marea problemă a analizei politice din spațiul public românesc: absența desăvârșită a termenilor de specialitate; conceptele folosite pentru a descrie evenimentele și procesele politice analizate. Bineînțeles, cei mai mulți analiști și analizde nu cunosc de nici o culoare aceste instrumente indispensabile și consideră că descâlcirea intrigilor personalizate de Dâmbovița le–ar facilita interlocutorilor o mai bună înțelegere a fenomenelor politice. Problema e că până și acele personalități, cel mai adesea ridicole și maligne, evoluează în contexte instituționale — fie ele formale, semi-formale (cum ar fi familia) sau informale (rețele de patronaj și/sau clientelism).
Dacă doriți să aflați mai multe despre conceptele politice fundamentale, vă puteți abona la blogul nesimțit aici.
Întotdeauna ne–au fascinat poveștile grandioase, grand narratives, iar istoria acestor instituții este una dintre acele povești. Marea dilemă e cum să le prezinți într-o manieră non-didactică, furnizând în același timp contexte extinse; fiind de părere că exemplele fără o teorie unificatoare sunt la fel de derutante ca (sau poate mai abitir) teoria brută. Altfel, lumea ar putea să creadă că actorii, fenomenele, contextele sau instituțiile politice există sui generis, apărute complet formate ca Atena din căpățâna lui Zeus (sau ca EBA din jegul băsescian). De altfel, lipsa unui manual autentic al evoluției instituțiilor politice e o problemă serioasă, remarcată de comentatori chiar mai valoroși decât Un-Nesimțit.
Chiar dacă nimeni n-a zis-o explicit, după 1990 România a purces la articularea unei democrații liberale (după ce s-a prins nea Nelu că lumina nu mai are cum să vină de la răsărit). Ăsta era, de fapt, proiectul de țară, uitat de toată lumea după aderarea la NATO și UE. Bineînțeles că aceste două evenimente au avut mai mult de–a face cu logica geopolitică și a capitalismului global decât cu vreo recunoaștere a proficienței democrației liberale mioritice.
„Proiectul” unei democrații liberale există doar pentru ăștia (ca noi) care au ajuns foarte târziu la masa modernității politice. Modelele care sunt folosite de epigonii contemporani sunt rezultatul a secole, dacă nu milenii, de evoluție accidentală, non-deliberată pe plaiuri ceva mai spălate.
Cel mai expresiv „manual” de evoluție al instituțiilor politice specifice unei democrații liberale este, din punctul nostru de vedere, cartea din 2011 a lui Francis Fukuyama, The Origins of Political Order. El retrasează pașii prin care trei instituții fundamentale ale democrației liberale — statul modern, domnia legii (rule of law) și responsabilitatea democratică — au trecut, în diferite spații istorice și geografice, ca să ajungă la cristalizarea necesară edificării unei democrații liberale.
Am extras teme din acest opus (și din sequel-ul Political Order and Political Decay), la care–am adăugat contexte și comentarii din diferite alte surse pentru episoadele numerotate ale seriei Ce Este Politica …; preconizăm că acestea vor fi în jur de 30, în cadrul cărora, pe lângă urmărirea ideilor principale ale cărții, vom introduce și explica concepte politice fundamentale precum suveranitate, legitimitate, autoritate, regim politic, instituție, birocrație, contract social, cetățenie, autoritarism/despotism, patrimonialism, mobilizare socială sau clientelism.
Aceste episoade numerotate reprezintă ce noi am botezat partea instituțională a seriei Ce Este Politica … Evident, istoria instituțiilor politice nu epuizează tot ce tre’ să știi despre politică. Ar fi indicat să știi și care sunt relațiile a ceea ce numim sfera politicii cu celelalte macro-fenomene și structuri ale evoluției societăților umane. Pentru ce-am botezat partea socio-istorică ne vom baza, în principal, pe opus-ul lui Michael Mann, Sursele Puterii Sociale (The Sources of Social Power) — singura explicație relativ unitară pe care–am găsit-o acceptabilă și care să dea seama de marile transformări istorice, de la sumerieni și până la tîrlismele contemporaneității.
EPISODUL 1 — Cronologie || urmărește principalele evoluții ale politicii, de la ce am moștenit de la verii noștri buni (i.e., primatele), trecând prin evenimentele și datele esențiale pentru istoria politicii. Multe dintre aceste date marchează momente importante pentru cele trei instituții politice determinante pentru modernitate. De exemplu, e bine de știut că primul stat modern este cel ale cărui baze au fost puse în China de către împăratul Qin, către sfârșitul secolului al III-lea î.Hr ; evoluții asemănătoare în Europa nu vor avea loc decât cel puțin 15 secole mai târziu.
EPISODUL 2 — Starea de Natură || sintagma, pretextul demagogic și conceptul filozofic de „stare de natură” sunt discutate pe larg în prima parte a postării. Este absolut fascinant abisul existent între cât de puțin au știut indivizii diverselor epoci despre existența preistorică a omului și câte căcaturi au fost justificate prin intermediul acestei construcții imaginare. În partea a doua a episodului trecem în revistă ce ne spun primatologia, paleontologia, antropologia și arheologia despre condițiile sociale primordiale ale omului. Sfârșim prin a caracteriza primele stadii de organizare socio-politică (relativ) conștiente, prilejuite de tranziția către agricultură. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE: stare de natură | teorie politică | putere | dominație | legitimitate | suveranitate | contract social | „tirania neamurilor”.
EPISODUL 3 — Triburi, State și Tipologia Weberiană a Conducerii || pornește de la caracteristicile definitorii ale statului ca instituție politică, prin contrast cu organizarea tribală. E esențial de subliniat că nici una dintre cele două nu reprezintă condiția standard a comunităților umane, că nu peste tot se realizează tranziția către stat și că tribul ca instituție socială a fost probabil cea mai durabilă de–a lungul istoriei, în timp și spațiu. Cum de–acum înainte vom vorbi în special despre societăți ce au statul (ca organizație ierarhică) în centrul lor, am considerat că este momentul oportun de a introduce tipologia tripartită – rațională, tradițională și carismatică – propusă de Max Weber și valabilă pentru toate aceste organizații ierarhice. În plus, se presupune că dimensiunea carismei ar fi crucială într-unul dintre marile tranziții misterioase ale organizării omului : prima trecere de la trib (o structură relativ egalitară) la stat (una strict ierarhică). CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : tribul ca organizație segmentară, patrilineală și relativ egalitară | statul ca autoritate centrală, cu acțiune teritorială | emergența statului | trei ideal-tipuri weberiene de conducere/autoritate.
EPISODUL 4 — Stat și Patrimonialism în Orientul Antic și Medieval || introduce unul dintre inerentele conflicte ale politicii (cât de cât moderne) : dintre bruma de raționalitate impersonală necesară funcționării statului și perpetua încercare a unor elemente din societate sau chiar din interiorul statului de a-l patrimonializa (tendința universal umană de a favoriza neamurile și prietenii). Este cea mai frecventă încarnare a ceea ce în mod curent este referit ca opoziția dintre stat și societate. Primii care s-au confruntat cu această problemă au fost chinezii, arhitecții primului stat modern. În funcție de culoarea locală și de tacticile oportuniste de moment, vom vedea cum actori statali din spațiul chinez, indian și islamic au răspuns riscului de patrimonializare, timp de vreo 17 secole. În cazurile indian și islamic, religia a jucat un rol esențial în configurarea societății dar și al statelor care evoluau în aceste spații. Prestigiul acestor religii (și, implicit rezerva de legitimitate a grupurilor sacerdotale) a dus la o particulară formă de opoziție la adresa pretențiilor statului : o proto-idee de supremație a legii, a cărei definiție de largă aplicabilitate o vom oferi în acest episod. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : patrimonialism | feudalism | statul modern ca organizație birocratică | stratificare socială | legitimare religioasă | rule of law.
EPISODUL 5 — Ieșirea Europeană din Stadiul Tribal || explorează un fenomen (aproape) exclusiv Europei Occidentale : dizolvarea structurilor și loialităților tribale cu mult timp înainte de dezvoltarea unui stat modern. Această revoluție socială s-a realizat la presiunile unui actor unic acestui spațiu – Biserica Catolică, o instituție cvasi-rațională și raționalizantă cu un extraordinar capital de legitimitate, extensiv și intensiv. Procesul în sine nu este neapărat spectaculos, însă consecințele acestuia sunt. Menționăm o sumedenie de transformări economice, politice și sociale ale ieșirii din tribalism și ne concentrăm pe două dintre cele mai puțin evidente : emanciparea femeii și fundamentele domniei legii. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : prefaceri socio-culturale cu consecințe cruciale asupra modernizării ulterioare.
EPISODUL 6 — Originile Ordinii de Drept în Europa. Evoluția Common Law || spre deosebire de spațiile orientale, în Occidentul medieval puterea politică centrală și-a dat seama că poate obține o doză importantă de legitimitate (fiind în perpetuă competiție cu aristocrația și clerul înalt) prin furnizarea de servicii calitative de justiție. În acest episod ne vom ocupa cu emergența ordinii de drept în Anglia secolelor X-XIII, ordine de drept denumită Common Law și devenită un reper aproape «mistic» în ultimele două secole. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : ordine de drept | lege și legislație | drept civil vs. common law.
EPISODUL 7 — Biserică, Stat și Domnia Legii în Europa Continentală || povestea tradițiilor de drept și a principiului domniei legii trece canalul în Europa Continentală. Tărâmurile distincte ale dreptului civil și dreptului canonic s-au dezvoltat ca urmare a unei «revoluții» în Biserica Catolic – pornită prin Reforma Gregoriană – ce i-a permis instituției să devină o contrapondere la puterea politică timp de cel puțin patru secole. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : instituționalizarea principiului domniei legii | drept civil | drept canonic | ecleziastic vs. secular | raționalizare | oficiu vs. beneficiu | «stările» lumii medievale.
EPISODUL 8 — Tradiții ale Instituționalizării Juridice în Zorii Modernității || o scurtă trecere în revistă a tradițiilor de instituționalizare juridică în spațiile discutate până acum în precedentele cinci episoade a «Ce Este Politica …» – China Imperială, Subcontinentul Indian, Lumea Arabă și Imperiul Otoman, Europa Occidentală. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : opoziția «centralizare politică» vs. «domnie a legii» | unicitatea Europei Occidentale cu a sa puternică instituționalizare juridică.
EPISODUL 9 — Despotismul Oriental și China Imperială || vreme de milenii și din lipsă de cunoștințe serioase, europenii au privit politica spațiilor la est de Ierusalim prin intermediul conceptului/stereotipului «despotism oriental». Uneori, acesta era folosit și pentru a descrie misterul extraordinar ce era China. În acest episod, Un-Nesimțit face o scurtă istorie a conotațiilor asociate acestui stereotip și apoi trece la descrierea sistemului politic al Chinei imperiale, urmărind trei dileme politice născute din unicitatea chinezească a absenței oricărei noțiuni (formale) de domnie a legii. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : despotism/autocrație | legitimitate | sistem politic/regim politic | limite ale autocrației | responsabilitate informală | societate civilă.
EPISODUL 10 — Evoluția Statelor Moderne în Europa || statul modern s-a dezvoltat în Europa cu mult după apariția acestuia în China și chiar mai târziu decât evoluții similare din Orientul ceva mai apropiat. Totuși, în mai puțin de trei secole de la debutul acestui fenomen, Europa controla practic lumea. În acest episod discutăm despre condițiile particulare în care societatea europeană a primit (sau, mai degrabă, s-a împotrivit) efortul de consolidare statală și regimurile politice aferente fiecărui spațiu, regimuri ce au marcat istoria până după Revoluția Franceză. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : guvernământ responsabil | A Doua Iobăgie vs. Agricultură Pentru Piață | corporatizarea «stărilor» | opoziție la centralizare | tranziția de la patrimonial la birocratic | regimuri politice în Europa Modernă Timpurie.
EPISODUL 11 — Vechiul Regim în Regatul Franței || întoarcem Vechiul Regim al absolutismului francez pe toate fețele, în special pe cele mai puțin atrăgătoare. În acest episod trecem în revistă cauzele centralizării monarhice și ecourile produse de acest proces în societate ; ecouri care, pe parcursul a două secole de interacțiune cu forțe economice interne și aspecte geo-politice, au dat naștere disprețuibilului Vechi Regim. Perioada de vârf a absolutismului monarhic a însemnat o ciudată combinație de forță și vulnerabilitate al cărui deznodământ îl cunoaștem cu toții și-l vom mai explora în alte episoade. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : centralizare | absolutism | rentă | Sistemul Westfalic | dilema fiscală a monarhiilor moderne timpurii.
EPISODUL 12 — Vechiul Regim Trece Oceanul în America Latină || în acest episod ajungem pentru prima dată în grandioasa noastră narațiune să întrevedem unele dintre tîrlismele politice contemporane: pornind de la problemele Vechiului Regim din Spania, ajungem la inegalitățile și patologiile politice din America Latină a secolelor XIX-XXI. Elitele coloniale albe, descendenții faimoșilor conquistadori, au importat o cultură politică deficientă din Regatul Spaniei și s-au constituit într-o castă economico-politică ce „domnește” și astăzi peste populațiile defavorizate – descendenții indienilor, sclavilor negri și ale primilor valuri de imigranți. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : Vechiul Regim Spaniol | instituții coloniale | caudillismo.
EPISODUL 13 — Deriva Oligarhică din Regatul Ungariei || în acest episod, după multă vreme, ne îndepărtăm de spațiul occidental. Istoria aparte a pătrunderii maghiarilor și a consolidării unui important Regat al Ungariei în secolele IX-XII au dus la realități politice marcat diferite de cele despre care am discutat până acum. O corcitură între vest și est, la începutul Epocii Moderne Ungaria dezvoltase un regim de oligarhie aristocratică ce a permis ca populația rurală să fie ținută în aranjamente feudale de muncă până în secolul al XIX-lea, dar și dispariția Ungariei de pe harta politică a Europei. În episodul al 13-lea din „Ce Este Politica …” veți afla care au fost factorii principali în emergența dominației magnaților. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : oligarhie (aristocratică) | tipologia aristoteliană a regimurilor politice | paradoxul iobăgiei în Europa de Est | fief vs. alodiu | regula de fier a oligarhiei.
EPISODUL 14 — Originile Autocrației în Rusia || constituirea politică și culturală a Rusiei a fost destul de îmbârligată, fiind profund marcată de discontinuitatea prilejuită de anihilarea Rusiei Kievene de către mongoli în secolul al XIII-lea. Ascensiunea Țaratului Moscovei două secole mai târziu a inaugurat teme recurente în istoria Rusiei: comportamentul dictatorial al deținătorilor puterii executive, desconsiderarea populației rurale și a minorităților, terorism de stat și administrație patrimonială. Prima încercare de «state–building» după model occidental – reformele lui Petru cel Mare – eșuează din cauza hiper-personalizării sistemului politic al Rusiei Imperiale. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : autocrație | absolutism forte | recurența pericolului migrator în istorie | consecințele lipsei (totale a domniei) legii.
EPISODUL 15 — Originile Responsabilității Politice || apariția responsabilității politice în Anglia secolelor XVII-XVIII este cel mai bine cunoscut astfel de caz, însă nu chiar unic. Episodul 15 urmărește principalele direcții de evoluție socio-politică prin care spațiul englez a fost diferit față de alte societăți contemporane relativ avansate, permițând o asemenea inovație instituțională. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : responsabilitate politică | guvernare locală și administrare judiciară | common law | „Reforma” anglicană și conflict religios | ascensiunea burgheziei și a influenței urbane | guvernare prin consimțământ.
EPISODUL 16 — Momentul „Marii Divergențe” || perioada cuprinsă între aproximativ 1750 și 1850 în care Lumea Occidentală a lăsat, mai ales din punct de vedere economic, în urmă restul lumii a fost botezată de unii istorici Marea Divergență. Cauzele și efectele acestei divergențe au fost răs–discutate, însă pe noi ne interesează logica evoluțiilor politice înainte și după acest moment de răscruce. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : evoluții politice în „condiții malthusiene” vs. evoluții politice în modernitate | statul și conflictul social modern.
EPISODUL 17 — Evoluții și Revoluții || Marea Divergență a schimbat peisajul socio-economic din temelii, însă instituții politice fundamentale nu prea au apărut. În episodul acesta recapitulăm ce-am prezentat deja cu privire la stat, domnia legii și responsabilitatea politică și menționăm inovațiile aduse de revoluțiile secolelor XVII-XVIII în proiectul teleologic al democrației liberale. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : contribuțiile revoluțiilor din Anglia, Statele Unite și Franța la proiectul politic modern.
EPISODUL 18 — Politică, Economie și Mobilizare Socială în Modernitate || cu toate că în general au un anumit grad de autonomie, instituțiile politice trebuie înțelese în contextul mai larg al dezvoltării societăților umane. În epoca modernă, transformările politice au fost cel mai adesea influențate de dislocările produse de capitalism și de mobilizarea socială inerentă trecerii de la tradițional la modern. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : creștere economică | mobilizare socială | dislocare socială | ordinea politică a societăților în schimbare.
EPISODUL 19 — Funcțiile Statului Modern și Calitatea Guvernării || rațiunea existenței statului modern rezidă taman în funcționalitatea sa. De-aicea discuțiile interminabile despre stat minimal sau stat intervenționist. Șpilul e că e mult mai important ca orice-ai face, s-o faci bine. În episodul 19 purcedem încet pe drumul lungii explicații la întrebarea de ce unii pot și alții, incomparabil mai mulți, nu pot? CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : funcțiile statului modern | bunuri/servicii publice | externalități | reglementare socială | redistribuire | stat minimal vs. stat social | calitatea guvernării.
EPISODUL 20 — O Birocrație (prea) Serioasă || birocrația ne urmărește în lumea modernă, fie că discutăm despre organizații private sau publice. Are o conotație neplăcută și sunt relativ puține exemple de birocrații publice serioase în prezent, dar și în perspectivă istorică. Birocrația germană (originară în corpul funcționăresc al Regatului Prusiei) este una dintre cele mai profesioniste și eficiente. În acest episod vedem cum s-a instituționalizat un corp de hârțogari regali și cum o birocrație poate să fie prea serioasă pentru binele societății pe care ar trebui să o ajute. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : birocrație | autonomie instituțională | autocrație liberală | dilema principal-agent.
EPISODUL 21 — Corupția Politică. Generalități || toată lumea bălăcărește corupția și corupții. Problema e că discutăm de o întreagă paletă de comportamente. Corupt e și vameșul care ia șpagă ca să lase țigările de contrabandă, corupți sunt și bișnițarii politici care n-au făcut în viața lor vreo faptă incriminată de Codul Penal. În acest articol introducem principalele categorii ale corupției politice și ne concentrăm pe cele mai prevalente: comportamentul rentier și clientelismul. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : forme de manifestare ale corupției | distincția public-privat | rente și comportament rentier | prebendalism | patronaj | clientelism.
EPISODUL 22 — Clientelismul în Patria Sa || mai toate tinerele democrații au probleme cu clientelismul. Primul astfel de caz a fost în Statele Unite: aproape imediat ce s-a introdus un soi de vot universal au răsărit și caracatițele clientelare. Mărirea și eliminarea clientelismului în America secolelor XIX-XX e o poveste fascinantă, plină de învățăminte pentru cei care cred că clientelismul s-a inventat odată cu badea Gheo Flutur și PDL-ul triplului gunoi băsescian. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : clientelism | consecințe ale votului universal | populism | the spoils system | rolurile partidelor politice | „mașini” politice | depășirea clientelismului.
EPISODUL 23 — Neîncrederea Socială și Persistența Patrimonialismului || neîncrederea socială (sau lipsa capitalului social) este o tară a multor societăți nedezvoltate ale lumii. Asta nu înseamnă că creșterea economică susținută e îndeajuns să rezolve această problemă serioasă. Grecia și Italia, care au devenit țări bogate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au avut și au în continuare o viață politică mizerabilă și sunt societăți în care încrederea inter-personală și cea în instituții nu pare a fi pe un trend ascendent. CONCEPTE ȘI PROCESE DISCUTATE : clientelism | consecințe ale votului universal | capital social (încredere socială) | persistența patrimonialismului.
SURSELE PUTERII SOCIALE || cum arată spațiul social în care evoluează fenomenele politice? Cum se leagă politica de celelalte dimensiuni sociale ale traiului organizat în care majoritatea homo sapiens și-au dus existența în ultimele cinci milenii? Pornind de la premisa că motorul societăților este puterea, opus-ul de sociologie istorică Sources of Social Power identifică patru tipuri de resurse pe care se construiește puterea socială și încearcă să ofere un model de analiză al schimbării sociale la scară istorică.
PUTEREA AUTONOMĂ A STATULUI? || este statul un instrument, doar un comitet de administrare al afacerilor burgheziei, după cum zicea un faimos bărbos? Sau este el o creatură înfricoșătoare, cu propriul său cap și tentacule? Ce legătură există între stat și societatea pe care o «administrează»? De la definiția statului la perspective istorice asupra puterilor acestuia.
FASCIȘTI ȘI FASCISM || ce-a fost fascismul? cine au fost fasciștii? care au fost circumstanțele istorice și sociale în care–au înflorit o ideologie și mișcări sociale care, de la înălțimea secolului al XXI-lea, par ori de neexplicat ori de râsul curcilor? Discuția despre fascism este mult mai complexă decât termenii periorativi și analizele de fundu’ curții văzute îndeobște la televizor sau prin manuale.
„Educație și Bălăcăreală Politică” | ©®™, 2019-24.
mailto: titularu@un-nesimtit.ro