„City of Lies …” („Orașul Minciunilor …”), de Ramita Navai, ar fi putut fi ceva infinit mai interesant. Să vorbești despre interdependența dintre sărăcie, complexe istorice de inferioritate și superioritate, autoritarism, corupție și teocrație nu e la îndemâna tuturor intelectualilor din toate societățile. Iranul cu siguranță este un caz aparte din toate punctele de vedere. Însă cartea ne demonstrează limitele jurnalismului și ale episodicului. Ne așteptam la o călătorie fascinantă și ne-am trezit cu un opus mediocru.

„SAPIENS: A BRIEF HISTORY OF HUMANKIND” (Sapiens: scurtă istorie a omenirii) de Yuval Noah Harari a fost/este un succes de public impresionant, ca orice hiper-simplificare. Un-Nesimțit recenzează volumul în stilul consacrat: fără menajamente și denunțând derapajele de la realismul feroce care ar trebui să caracterizeze un istoric/universitar. Povestea omului scrisă de Harari cade când în sentimentalism, când în capcana inevitabilității, când în derizoriul stilului informal (adoptat pe alocuri cu mare succes) specific acestor „opusuri” de popularizare.