E Greu Să Fii Și Gunoi Politic

Nu prea s-a auzit prin mainstream despre faptele de tîrlism (de fapt, criminale) și abominabile ale unor clienți mai obscuri din rețeaua patronată (cum ne putem imagina din surse deschise) de cel mai răpănos fiu al Ilfovului, gunoiul politic Florentin-Costel Pandele– Jegosu — cu siguranță unul dintre cele mai jegoase gunoaie ale României post-comuniste (click aici) pentru alte gunoaie, fiindcă la Pandele-Jegosu încă n-am ajuns).
Nu știm cum se finanțează jurnaliștii de la Buletin de București sau Centrul de Investigații Media, însă cert e că ce trebuia să fie un declanșator al unui scandal național, nici măcar n-a ajuns la „și altele”. Bineînțeles că nu vrea multă lume să se ia de–un semi-zeu precum Pandele-Jegosu; aicea nu condamnăm prea ferm. Problema e că, de când cu schema bani de la partide pentru presă, nu mai vrea nimeni să muncească (nici măcar pe subiecte fără încărcătură politică), iar chiar și jurnaliștii doritori de muncă nu mai sunt lăsați.
Am semnalat unor talk-șoaie mai spălate așa de pe la radio și TV să abordeze subiectul, dar ce să vezi?! 

Schema de făcut bani din piatră seacă funcționează cam așa: statul oferă bani îngrijitorilor de persoane cu handicap, mergând până €1300 pe lună pentru cazurile cele mai grave, după ce UE ne–a obligat să renunțăm la practica comunistă a centrelor-mamut; să muți oamenii în comunitate, cum ar veni. Periodic, direcțiile de asistență socială scot, efectiv, la licitație loturi de astfel de nenorociți, la care se prezintă cei cu intrare. Clienții politici își fac câte o „asociație” — pentru care nu trebuie să ai nici un fel de competență sau să prezinți vreo garanție — și se prezintă la licitație. Timp de un an sau doi trebuie, teoretic, să–și pună la punct infrastructura de îngrijire sau, dacă nu, își fac altă asociație și procesul de provizorat o ia de la început. Iarăși teoretic, ar urma să fie inspectați de diverse agenții ai căror angajați sunt, de obicei, parte a aceleiași rețele clientelare.
Evident, bo$$chetarii, deveniți peste noapte mame și tați ai răniților, plătesc cât se poate mai puțin pentru bunurile și serviciile necesare unor astfel de persoane, își scot o grămadă de parale și marcă banul către etajele superioare. E o schemă în care se angajează gunoaie din eșaloanele inferioare ale corupției, deoarece sunt prea puțini bani de făcut la ceva muncă pentru mahării adevărați, de genul căcatului Florentin- Costel Pandele-Jegosu. 

E un exemplu perfect pentru interacțiunea dintre piață, stat și viața reală. Unei idei lăudabile — aceea de îngrijire personalizată pentru cei mai vulnerabili membri ai societății — i s-a dat o haină neoliberală (piața eficientizează și serviciile sociale, normal) plătită de la bugetul public și, în dulcele stil al țărilor mai nespălate, s-a transformat într-o rentă politică pentru cele mai mizerabile gunoaie sociale, care calcă pe cadavre la propriu ca să–și ia Mercedes ultimu’ răcnet.
E de la sine înțeles că nefericiților li se dă cea mai proastă mâncare posibilă (când li se dă), sunt îndeobște țintuiți în pat toată ziua, nu li se pune la dispoziție asistență medicală sau psihologică, se cacă pe ei, nu sunt spălați, etc.
Practic, soarta oamenilor e la fel de coșmarescă precum în imaginile cu «spitalele» ceaușiste, doar că acuma economia nu se mai face la bugetul statului, ci paralele merg direct în buzunarele gunoaielor politice și a slugilor lor din rețelele de clientelism. 

Reportajele din 2023 nu sunt la fel de sfâșietoare ca cele de la începutul anilor ’90, iar legăturile exploatatorilor de la firul ierbii cu patronii lor politici sunt doar schițate, jurnaliștii neavând date concrete pentru așa ceva. În orice caz, ar fi imposibil ca lucrurile să fi căpătat o asemenea amploare fără patronaj politic. Reporterii au mers pe firul unui singur caz — al asociației botezată foarte pandelistic Sfântul Gabriel cel Viteaz, care și-a antamat deținuții de la direcția de asistență socială din sectorul lu’ Negoiță (de unde și imaginea principală) — din Voluntari. Organizația este administrată de unul Ștefan Godei — cocalar extrem de jegos și foarte prost — aflat des în anturajul întâiului gunoi pandelesc.