Fără îndoială că, de-a lungul întregii istorii, pochimea a fost cea mai jegoasă categorie socio-profesională. Texte din Egiptul vremii Regatului Nou revelă că „analiștii” vremii considerau pochii cultului lui Amun […]
Este statul un instrument, doar un comitet de administrare al afacerilor burgheziei, după cum zicea un faimos bărbos? Sau este el o creatură înfricoșătoare, cu propriul său cap și tentacule? Ce legătură există între stat și societatea pe care o «administrează»? De la definiția statului la perspective istorice asupra puterilor acestuia.
Cea mai detaliată sinteză dupe web-ul românesc a originilor, manifestărilor și resorturilor sociale ale fascismului. Material adaptat din cartea Fascists” publicată în 2004 de Michael Mann.
Cartea din 2019 a lui Branko Milanovic, „Capitalism, Alone” constată triumful capitalismului. Însă într-o manieră lipsită de pasiune sau patimă. N-ai să găsești ode aduse antreprenorului ca figură mesianică și nici bocete de jale la adresa celor lasați în urmă de varianta globalizantă 2.0 a sistemului, botezată de autor «capitalism hiper-comercializat». Milanovic ne invită să nu ne mai atacăm nici măcar în ce privește corupția.
Neîncrederea socială (sau lipsa capitalului social) este o tară a multor societăți nedezvoltate ale lumii. Asta nu înseamnă că creșterea economică susținută e îndeajuns să rezolve această problemă serioasă. Grecia și Italia, care au devenit țări bogate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au avut și au în continuare o viață politică mizerabilă și sunt societăți în care încrederea inter-personală și cea în instituții nu pare a fi pe un trend ascendent.
Privatizarea industriei din fostul „lagăr socialist” poate fi considerată, în umila noastră opinie, cel mai mare jaf din istorie; cel puțin pe timp de pace. Și nicăieri n-a fost mai mult de furat decât în Rusia. „Godfather of the Kremlin: Boris Berezovsky and the Looting of Russia” ne duce la intersecția securismului cu mafia și politica primitivă astfel încât să înțelegem mai bine cum s-au ridicat celebrii „oligarhi”, dintre care Boris Berezovsky a fost cel mai faimos.