Meniu
Se zice că d’alde Carol I, când a văzut ce s-a ales de severa educație prusacă administrată cu grijă tizului său mai tânăr, ar fi pus-o pe seama năravului prost al țării și locuitorilor: „ăsta e român sadea … bea, fumează și joacă cărți toată ziua”. Cam aceleași remarci le–am avea și noi despre hiper-disprețuibila organizație politică tradițional asociată cu minoritatea maghiară din România: UDMR sau RMDSZ, după zicerea ungurească. În ciuda faptului că politicienii UDMR-iști vorbesc, de cele mai multe ori, mai bine românește decât colegii lor întru rapt, discutăm despre un partid românesc, ce se poartă românește, fiind în aceeași măsură de jegos ca borhoturile bălăcărite anterior.
Bineînțeles, excrementele neaoșe îi surclasează pe remedeseziști la număr, dar nu și la jeg. Că doară această mizerabilă șleahtă de bo$$chetari ne–a dat un gunoi politic de magnitudinea Drujbei lui Dumnezeu. Singura deosebire față de pesediști, peneliști, pedeliști și alți asemenea bandiți la costum e că, printre colții ocupați din plin cu ciozvârte, udemeriștii mai sâsâie amenințător câte–un Magyarorszááág.
Se zice că d’alde Carol I, când a văzut ce s-a ales de severa educație prusacă administrată cu grijă tizului său mai tânăr, ar fi pus-o pe seama năravului prost al țării și locuitorilor: „ăsta e român sadea … bea, fumează și joacă cărți toată ziua”. Cam aceleași remarci le–am avea și noi despre hiper-disprețuibila organizație politică tradițional asociată cu minoritatea maghiară din România: UDMR sau RMDSZ, după zicerea ungurească. În ciuda faptului că politicienii UDMR-iști vorbesc, de cele mai multe ori, mai bine românește decât colegii lor întru rapt, discutăm despre un partid românesc, ce se poartă românește, fiind în aceeași măsură de jegos ca borhoturile bălăcărite anterior.
Bineînțeles, excrementele neaoșe îi surclasează pe remedeseziști la număr, dar nu și la jeg. Că doară această mizerabilă șleahtă de bo$$chetari ne–a dat un gunoi politic de magnitudinea Drujbei lui Dumnezeu. Singura deosebire față de pesediști, peneliști, pedeliști și alți asemenea bandiți la costum e că, printre colții ocupați din plin cu ciozvârte, udemeriștii mai sâsâie amenințător câte–un Magyarorszááág.
Hoit Viu: 1973 -.
Data Ideală Deces: oricând.
Meserie:Magyarorszááág.
Categorie Nesimțită: animal tîrlitor.
Foto: cdep.ro.
Jegoasa tumefacție ungurească Cseke este, probabil, cel mai necunoscut din întreaga pleiadă de gunoaie ce și-au făcut loc în acest cel mai răpănos dintre topuri. Ca întregul RMDSZ, de altfel, a fost un compromis … chiar și pentru noi. Aveam nevoie de trei gunoaie remedeseziste, iară pe Kelemen și pe Verestóy nu-i puteam da la o parte.
O lepădătura mică și umflată, Cseke poate fi considerat răspunsul unguresc la emblematicul slugoi Emil Boc. Evident, cum numărul celor de etnie maghiară este proporțional redus în populația României, și Cseke este proporțional mai puțin jegos decât legendarul excrement din Răchițele. Asta nu înseamnă c-ar fi inofensiv.
Slugoiul Cseke a fost, cel puțin în ultimii 12 ani, unealta preferată a marilor gunoaie politice UDMR-iste. Mari tunuri prin care s-au privatizat sau sifonat zeci de miliarde — de la închiderea unor spitale la celebra „dezvoltare locală” — au trecut prin vârful pixului manevrat, cu mare aplomb tîrlitor, de bășina narcoleptică Cseke. Toate blăstămățiile guvernamentale care erau prea nepopulare să fie decretate de miniștrii „partidelor” „românești” au fost plasate-n curtea RMDSZ-ului. Și bo$$chetarii cei mari aveau nevoie de–un răhățel cu ochi și pitac.
Acesta este raționamentul ce explică perfect existența unei amibe neidentificate ca Cseke, despre care nimeni nu știe nimic. Cât privește neutralizarea socială a lui Cseke, calea clasică a unei serii lungi de seggberúgás bănuim că e suficientă.
Hoit Viu: 1967 -.
Data Ideală Deces: oricând.
Meserie:Magyarorszááág.
Categorie Nesimțită: mâncător de căcat.
Foto: adevarul.ro.
Dacă am aprecia mecla tîrlitoare a lui Kelemen dis–Hunor în lumina meclei tîrlitoare a predecesorului său prezident RMDSZ-ist, Béla Markó, am concluziona că există un Spirit Universal al Mânării Bovinelor Politice Maghiare din România. Acest minuscul spirit s-a întrupat întâi în Béla Markó și apoi, fără a aștepta mierlirea fizică, a migrat în direcție dis-hunorească.
Acest mega-mâncător de căcat a patronat falimentul total al UDMR-ului în rândul maghiarilor obișnuiți din România, aspect evident din slujul permanent făcut pe la cetatea Budei. Mândrul RMDSZ sub dis–Hunor, care se umflă-n pene imaginate pe la București, nu este decât un sul de hârtie igienică folosită când și când de frecvent iritabilul la cur Orbán Viktor.
Bineînțeles că mizeria dis-hunorească e și doctor. Acuma, cică la origine ar fi veterinar, ceea ce pare a fi just în contextul job-ului său din 2011 încoace — tranchilizarea periodică a unora dintre cele mai burduhoase și răpănoase lighioane politice cu bani publici. Alții zic c-ar fi doctor de-acela PhD, sprijinindu–se pe maldărul de borhot editat sub semnătură dis-honorească, cu titluri precum A madárijesztök halála. Evident, borhot unguresc.
Poate pentru prima și singura dată în decursul acestui top, vom și lăuda oleacă un gunoi politic. În ciuda jegului pe care-l emană prin fiecare por, acest Kelemen dis–Hunor trebuie felicitat pentru calitatea exprimării sale în limba română, de departe cea mai bună dintre toate excrementele ce populează haznaua politică dâmbovițeană.
Cu toate astea, noi îi recomandăm să devină full time îngrijitor al umblătoarei Orbán-iene (pe modelul insularului groom of the stool, ‘că ne–am săturat de mecla aia jegoasă.
Hoit Viu: 1954 – 2018.
Data Ideală Deces: 2 martie 1954.
Meserie: securist.
Categorie Nesimțită: excrement.
Foto: aleximreh.wordpress.ro.
Este un adevăr universal recunoscut (în primul rând de către mizerabila sa progenitură) că cel mai bun lucru pe care-l putea face gunoiul excremental Verestóy Attila era s-o mierlească. E oarecum ironic că acest eveniment fericit a avut loc pe 24 ianuarie, poate un semn divin pentru disprețuibila RMDSZ, la dispariția celui mai jegos membru al său. Principala problemă pe care–o avem cu această mierlire e că s-a produs vreo șaizeci și ceva de ani prea târziu.
Faptele de bișniță economico-politică a mega-jegului cunoscut ca Drujba lui Dumnezeu sunt bine–cunoscute … nu insistăm asupra lor aici. Pe lângă supranume, singurele rămășițe serioase din Verestóy, în afară de averea imensă obținută numa‘ din prăduire, sunt necroloagele.
Iar ceva lipsește din aceste necrologuri: ineluctabilul securism, fără de care Kerestóy nu s-ar fi putut dedulci nici măcar la o căruță de lemne fără să-nfunde pușcăria. E chiar culmea că nimeni n-a subliniat asta. Avem nevoie doar de două argumente.
Balcâza arătare bozgorească, care, după vorbă, nu bănuia că limba română posedă vocale, a fost printre primii „absolvenți” ai celebrului Colegiu Național de Apărare, în 1994, când nici măcar d’alde Coldea nu știa că există așa ceva. Apoi, trogloditul de Verestóy, care nici nu știa să tragă apa la WC, juca și câștiga masiv la bursă speculând cu acțiuni RomPetrol, alături de personaje zărghite pur și simplu din securism precum Camelia Voiculescu, Sorin Roșca Stănescu sau Călin Popescu-Tîrlibanu.
Blăstămăția ungurească Verestóy merita, cu siguranță, să fie inclus pe lista gunoaielor paradigmatice ale post-comunismului românesc, deoarece doar un astfel de interregnum nesfârșit poate naște asemenea monștri mustăcioși, imagini vii ale vechiului care nu mai moare odată. Asta dacă lista n-ar fi deja burdușită cu alte gunoaie mai puturoase. Hoitul ce s-a numit cândva Kerestóy e demult neant. Însă comunitatea politică românească ar trebui să-i păstreze vie memoria: să pună poprire pe averea disprețuibilului defunct până când moștenitorii vor face dovada, cu procese verbale și probe video, că cel puțin 20 de milioane de români s-au pișat pe mormântul lui Verestóy Attila.
Cât mai aveți de gând să abuzați de răbdarea noastră? GUNOAIELOR!
„Educație și Bălăcăreală Politică” | ©®™, 2019-24.
mailto: titularu@un-nesimtit.ro