Nu știm cum mama dracu’ se face că mai mereu în ultimul sfert al anului ne găsim obligați să bălăcărim cele mai recente blăstămății din jurul celei mai jegoase familii din politica românească. Da, e vorba de acei vajnici lopătari ai căcatului ilfovean, tîrlescul clan Pandele.
Ne simțim obligați să comentăm o parte din torentul de inepții, pornind de la singura remarcă sănătoasă pe care-am auzit-o în spațiul public … (cităm din memorie) … Gabriela Firea e expertă la mangleală și atâta timp cât vor ft proști în țara asta nu va duce lipsă de mușterii.
Poate singura veste bună din 2021 a fost că jegurile princeps de Voluntari intraseră într-un con de umbră și noi, în naivitatea noastră, speram să continue la nesfârșit. Dar nu! Păcălicii siniștri ai Complexului Bișnițăresco-Securistic (mai mult securici, ce-i drept!) au introdus, pe cea mai din dos bortă posibilă, ditamai gunoiul pandelesc în Guvernul României.
Și ce ecouri a avut această mișcare! Ridicola presă românească, cea care s-a preocupat de cele mai tâmpite scenarii partizane când SARS-CoV-2 își vedea de treabă cu vitejie, a avansat tot felul de ipoteze și comentarii despre prezentul și viitorul ubicuei Gabriela Firea, născătoarea de pandelei. HUO!
După cum ne-am interogat în titlu, o parte bună din suferinzii de scenarită sugerează că „activitatea” fi-rească de la ridicolul Minister al Familiei ar constitui o trambulină către colonizarea pandelească a dezonorabilei instituții prezidențiale.
Sentimental vorbind, nu cred că vreun eveniment de pe scena politicii dâmbovițene ne-ar putea satisface mai tare. Ar fi. o dovadă irefutabilă că am avut dreptate susținând mereu că românii sunt un popor de proști și că societatea românească e una profund disprețuibilă. În plus, nu cred c-am avea vreo problemă în a bălăcări cu talent jivina pandelească de la Cotroceni în ritm săptămânal timp de patru mandate, nu două! Ne-am spori averea mentală de invective ceva de speriat.
Totuși, nu cred că vom avea prilejul. Selecția excrementalului bișnițar securistic Băsescu Traian în 2004 a marcat începutul dominației serioase a părții securistice a Complexului și, după cum am tot aflat de-atunci, pernicioșii băiețî cu ochi scânteietori nu prea agreează PeSeDeu, nu c-ar fi ceva intrinsec rău în asta. E universal recunoscut că, în ciuda inerentelor tatonări securistice din tinerețe, matrozul de Voluntari e un stâlp al taberei bișnițărești a Complexului. Asta, în principiu, e valabil și pentru PeSeDeu, cu toate că ascendența gunoiului ciolakian flancat de târâturile de la Cluj ar putea însemna o schimbare de macaz.
Cu toate scremetele sale, realitatea a zece ani de când Firea s-a mutat cu arme și bagaje în haznaua politică dâmbovițeană ne spune că, în condiții normale de presiune și temperatură, popularitatea ei se evaporă dincolo de cele mai stringente granițe ale Ilfovului. Veți spune că în 2014 cârnatul născut expirat Klaus Iohannis a fost ales cu o notorietate mai redusă ca cea a matroanei clanului Pandele. Evident, doar că el a fost extras din lampa fermecată de securicii noștri omniprezenți folosind cârlige importate din UE și SUA.
Ca să se plaseze cu adevărat în cursa din 2024, Firea ar trebui să îndruge și să facă „politici familiale” la limita fascismului. Evident, va fi un fascism mai manelistic așa; să deie la mame eroine câte-un Mercedes. Și asta ar cam intra în contradicție cu imaginea (cum dreacu’ o fi. apărut?) de mică intelectuală pe care o are. Adică „eu vorbesc ca o țață și nu știu nimic despre politică, da’ am fost ‘telectuală în tinerețile mele pre-pandelești”. Vom reveni la acest aspect.
Astea ar cam fi. marile motive pentru care nu credem că feuda pandelească s-ar putea întinde până-n dealurile Cotrocenilor, plus misoginismul inerent al unei societăți disprețuibile, care credem că va submina poziția Firească chiar și-n PeSeDeu. Vom mai reveni și la asta. Totuși, s-au întâmplat alte lucruri mai ciudate în politică, iar prostia ancestrală a românului îl poate face să pună botu’ până și la cele mai străvezii monumente de ipocrizie.
În orice caz, dacă s-ar alege președintă, n-ar face decât să desăvârșească bestiariul ridicol format din titularii acestei instituții de tot căcatu’. Să nu uităm că în 2024 s-ar face cinci decenii de când avem un prezident pe plaiurile mioritice și, în ordinea numerelor de pe tricou am avut: un rinocer analfabet (15 ani), un automatoi nomenclaturist (10 ani), un țap impotent (4 ani), un bișnițar cocălăresco-securistic (10 ani) și-un wurst sinistru hibernant (10 ani). Așa că vițica de aur din grajdul celui mai jegos dintre ilfoveni n-ar face deloc notă discordantă, dimpotrivă.
Al doilea aspect ridicat de elevarea ministerială a gunoiului pandelesc se leagă de reprezentarea minusculă a femeilor în guvern, în special, și-n politică, în general. Chiar și oameni deștepți, pe care-i apreciem (există și d- ăștia), nu s-au putut abține să n-o considere pe Firea un soi de purtător de drapel pentru femeile din România. Argumentul principal ar fi. că purtătoarele de poșetă din partidele noastre de doi lei n-ar fi cu nimic mai prejos decât chiar mai disprețuibilii lor colegi care-și poartă șpaga-n pantaloni.
Argumentul e valid, dar nu ține cont de mediul în care evoluează „specializdele” propuse de-un PeSeDeu sau un PeNeLeu. Fie că-i cu «+» sau cu «⇑», politicianul român contemporan este un borfaș a cărui loialitate merge maxim până la cea de clan. Și asta pentru că de unul singur e dificil de negociat întreg acest circuit al ciorditului semi-legal. Pentru cine contează dacă niște bani sunt sifonați printr-o interfață masculină sau feminină?
Noi și-așa avem o sumedenie de legi. Multe și proaste, că nu vrea nimeni să înțeleagă conceptul și maniera de realizare a politicilor publice … asta ca să nu mai amintim de evidence-based policies. Noi am rămas în epoca „proiectelor de lege”, unde ne rugăm pentru existența unui spirit luminat (dintre sute de jeguri parlamentare) să ne scoată din căcat. Noroc că mai livrează ăia de la Bruxelles niște schițe de politici publice, ca să le copiem prost. Ținem să reamintim că statul român nu știe să măsoare numărul de locuitori, n-are date serioase despre nimic. Cum mama dreacu’ ar putea un gunoi pandelesc, fie el și de parte femeiască, să articuleze politici pro- familiale?
O altă tâmpenie pe care-am auzit-o a fost că trebuia să primească un minister mai baban, având în vedere formația sa economică (?) și că nu duce lipsă de inteligență. Ăsta-i un argument asemănător celui adus timp de decenii de apostolii eternei Ambramburica: las-o să fie ministră că știe carte.
Asta-i pentru ăia care cred că nu e important ce fel de carte știi. Au existat o sumedenie de mari oameni de cultură care au sprijinit regimuri politice criminale cu teoriile și prestigiul lor. Chiar și dac-ar fi fost Androneasca nr. 1 în lume la știința materialelor (sau ce morții mă-sii specializare o fi avut), istoricul său managerial și înclinația personalității ei către servilism ar fi trebuit s-o descalifice din orice poziție de conducere.
Nu stăm acuma să scormonim CV-ul marii preotese de Voluntari, dar chiar putea să fi. fost în tinerețe doctor în feminism, drept și administrație la Harvard. În ultimii douăzeci de ani, ea s-a remarcat prin trecerea de la statutul de slugă vărănească la cel de gunoi pandelesc. Toate eforturile ei au fost întru parvenire.
Cine-și mai amintește și broșuricile alea bășinoase de versuri ridicole pe care le scosese doar ca să capete legitimație de Uniune a Scriitorilor, o organizație mai sinistră decât Massolit-ul lui Bulgakov. Parcursul public și privat al Gabrielei Vrânceanu, c-așa o cheamă de fapt, demonstrează că-i un corespondent modern și mai antipatic de Dinu Păturică, iar dacă statutul de femeie și mamă te pot absolvi de vinile infinite pe care le poartă orice gunoi social cu- asemenea istoric, atunci mai că trebuie revizuite pre-concepțiile despre feminitate și maternitate.
Până să schimbăm noi atitudini și prințipuri, le urăm o mare muie tuturor titularilor și slugilor din clanul Pandele. Ca să aibe de sărbători!
„Educație și Bălăcăreală Politică” | ©®™, 2019-24.
mailto: titularu@un-nesimtit.ro