Prințipuri Politice

Share on twitter
Share on facebook
Share on linkedin

Categoria „Prințipuri Politice” expune și reclamă asimilarea și respectarea unor minime prințipuri care vor duce, poate în sfârșit, spațiul mioritic pe drumul către modernitatea politică. În cazul neasimilării și nerespectării nu ne rămâne decât ori autocrația ori înțelegerea politicii democratice ca schimb de favoruri.
Mult mai probabil pare acest din urmă deznodământ, cum arată cu vârf și-ndesat istoria post-decembristă dar și cea interbelică. În această situație, actorii cel mai bine echipați pentru asemenea realități sunt jegurile incomensurabile, bișnițarii animalici, bișnițarii securistici și alte asemenea specii disprețuibile, care constituie ținta principală a spectaculoaselor bălăcăreli accesibile în categoria „Tîrlisme Autohtone”.
În această categorie se vor regăsi, în principal, postările din seria „Ce Iaște Politica …” – singurul demers din spațiul românesc ce-și propune să împacheteze într-un ambalaj atractiv și facil de desfăcut istoria politicii și principalele concepte cu care ar trebui să se opereze în toate analizele și discuțiile despre politică.

„It’s all bullshit, folks and it’s bad for ya!

George Carlin
Newsletter Nesimțit
Originile Autocrației în Rusia

Ce Iaște Politica, ep. 14: Originile Autocrației în Rusia

Regimul autocratic al țarilor Rusiei, pe care l-am clasificat drept «absolutism forte» în episodul 10 al seriei noastre, a fost unic în peisajul politic european. În acest episod facem cunoștință cu originile evoluției politice rusești, încă de la celebrul Oleg al Novgorodului, trecând prin vremile de cristalizare a autocrației moscovite sub Ivan cel Groaznic. Sfârșim cu epoca de aur a patrimonialismului rusesc sub primii Romanovi și cu încercările lui Petru cel Mare de a ține în frâu cele mai tîrlești porniri politice ale patronilor de «suflete».

Ce Iaște Politica, ep. 13: Deriva Oligarhică din Regatul Ungariei

Ce Iaște Politica, ep. 13: Deriva Oligarhică din Regatul Ungariei

După multă vreme, ne îndepărtăm de spațiul occidental. Istoria aparte a pătrunderii maghiarilor și a consolidării unui important Regat al Ungariei în secolele IX-XII au dus la realități politice marcat diferite de cele despre care am discutat până acum. O corcitură între vest și est, la începutul Epocii Moderne Ungaria dezvoltase un regim de oligarhie aristocratică ce a permis ca populația rurală să fie ținută în aranjamente feudale de muncă până în secolul al XIX-lea, dar și dispariția Ungariei de pe harta politică a Europei. În episodul al 13-lea din „Ce Iaște Politica” veți afla care au fost factorii principali în emergența dominației magnaților.

Ce Iaște Politica, ep. 12: Vechiul Regim Trece Oceanul in America Latină

Ce Iaște Politica, ep. 12: Vechiul Regim Trece Oceanul în America Latină

Dacă Vechiul Regim francez a devenit legendar, asta nu înseamnă că nu au mai fost cazuri asemănătoare. Spania a fost o soră mai mare (dar mai incompetentă) a Franței într-ale absolutismului slab. Însă Vechiul Regim spaniol a influențat infinit mai multe destine decât tîrlismele Bourbonilor. În acest episod vedem cum s-au perpetuat inegalități din Spania în multi-secularele patologii politice ale Americii Latine.

Vechiul Regim în Regatul Franței

Ce Iaște Politica, ep. 11: Vechiul Regim în Regatul Franței

Vechiul Regim sau Ancien Régime are o reputație proastă, chiar și printre gunoaiele moșnejești conservatoare. În acest episod trecem în revistă cum Vechiul Regim s-a configurat ca reacție la centralizarea întreprinsă de monarhia vrută absolută a Bourbonilor. Deasemenea, analizăm cum regimul s-a încăpățânat să supraviețuiască mult dincolo de data sa de expirare, dând naștere la monștri precum venalitatea și subminând solidaritatea în societatea franceză.

Evoluția Statelor Moderne în Europa

Ce Iaște Politica, ep. 10: Evoluția Statelor Moderne în Europa

Cu al zecelea episod al «Ce Iaște Politica», Un-Nesimțit intră cu adevărat în brânza modernității, axându-se pe evoluția statelor moderne în Europa. Trecerea de la o „societate de stări” la una de clase a fost o consecință a centralizării statelor. Maniera în care au interacționat monarhiile centralizatoare cu aristocrațiile și burgheziile incipiente de pe teritoriul lor au determinat tipul regimului politic pe care majoritatea țărilor Europei le-au cunoscut în Epoca Modernă Timpurie.

Tîrlismul Curții Constituționale a României @ Un Nesimțit

Tîrlisme Constituționale

„De ce se comportă Curtea Constituțională într-o manieră partizană” pare a fi întrebarea pe buzele tuturor atunci când tîrlescul organism mai scoate câte-o decizie controversată. Un-Nesimțit arată cu argumente istorice, folosind o manieră comparativă ce ar trebui să fie și să facă o curte constituțională și denunță coluziunea multi-seculară dintre profesiunea juridică și jegurile politice.

Newsletter Nesimțit