Meniu
Se știe că Bucureștiul dă tonul în România. Mai ales în privința jegului politic. În primul episod dedicat anului electoral neaoș 2024 facem o analiză nesimțită a alegerilor locale, concentrându-ne pe zona București-Ilfov. Toată lumea știe, avem exemplul lui Emil Boc, că desăvârșirea întru gunoi politic nu se poate face fără să iei lumină de la Capitală. Sau, ceva mai nou, de la Pandele.
Se știe că Bucureștiul dă tonul în România. Mai ales în privința jegului politic. În primul episod dedicat anului electoral neaoș 2024 facem o analiză nesimțită a alegerilor locale, concentrându-ne pe zona București-Ilfov. Toată lumea știe, avem exemplul lui Emil Boc, că desăvârșirea întru gunoi politic nu se poate face fără să iei lumină de la Capitală. Și, ceva mai nou, de la Pandele.
Feluritele defecări electorale ale anului 2024 marchează maturizarea deplină a sistemului clientelar din România. Acesta se bazează pe o democrație electorală (e.g, boboru’ are iluzia alegerilor libere și corecte; după cum e mereu în cazul „democrațiilor” capitaliste), dar are rolul de a aduce „împreună” în sus-numita hazna partidele politice, instituțiile de forță și justiția, cu tot cu atârnătorii inerenți puterii și banilor.
Orb să fii și tot auzi semnele acestei ubicuități a clientelismului: cartelizarea pe față a PSD-PNL; scoaterea și ascunderea la loc a sperietorilor politice (i.e., AUR); candidați ce nu fac față efortului intelectual de-a paște porcii pe islaz; cumpărarea presei mainstream și a mogulilor aferenți cu firfirei; lipsa totală (măcar de fațadă) a principiului controlului civil; aducerea în cel mai absurd derizoriu a sociologiei electorale ș.a.m.d.
În luna premergătoare fiecărui rând de alegeri vom realiza o astfel de radiografie, astfel că ne vom alege cu trei episoade (plus un eventual al patrulea, dedicat turul al doilea al prezidențialelor). Astăzi vorbim despre alegerile locale — cele europene fiind o glumă sinistră — și ne vom concentra pe realitatea pe care-o cunoaștem de la firul ierbii: cea bucureșteano-ilfoveană.
E un adevăr universal recunoscut că ora exactă în materie de jeg în România se dă, în marea majoritate a cazurilor, din singura mare aglomerare urbană a spațiului mioritic, zona București-Ilfov. Bineînțeles că poate-n orașele mai mici, vezi recentul caz al gunoiului penelist de la Sinaia, cetățenii simt mai adânc în zona dorsală bocancul baronului local, însă nici un astfel de gunoi n-ar putea supraviețui fără pretenarii „de la centru”.
E ceva în colbul câmpiei nesfârșite (în curs de deșertificare), care mătură constant zona, ce dă naștere specificului de jeg al sudului, cunoscând-se aroganța sporită (pe fondul aceluiași grad ridicat de prostie neaoșă) a sudistului. Acest exces de jeg este, cel mai adesea, atenuat de migrația dinspre celelalte zone ale țării, însă aceasta poate fi cu două tăișuri. Mai ales dacă ne uităm la „imigranții” ce-au ocupat marile demnități publice ale Capitalei.
Nu vom discuta despre așa-zisele alegeri europarlamentare, deoarece acestea nici nu se merită a fi bălăcărite. N-ai cum să votezi pentru o instituție care nu există (Comisia și Consiliul având posibilitatea mereu de a urina cu boltă pe Parlamentul European), iar partidele „europene” sunt o glumă proastă.
În contextul specific — lungul șir de gunoaie Halaicu, Ciorbea, Lis, Băsescu, Videanu, Oprescu, Firea — Nicușor Dan a fost un primar chiar bun. Doar și pentru c-a mai temperat lăcomia bandiților „dezvoltatorilor” imobiliari, ar merita reales. În orice caz, contracandidații săi ar trebui mai degrabă să se documenteze cu privire la chinurile din ultimele cercuri ale Infernului, unde vor poposi să facă administrație cât de curând.
Ce n-a înțeles Nicușor Dan — și mai nimeni de pe plaiurile mioritice — e că primarul e un politician. Administrație face primarele Aurel Borcan de la Poșta Veche, nu Primarul General al Bucureștiului. Bine, e și logic, având în vedere că nu prea există politicieni și/sau cetățeni care să cunoască distincția politics≠policy, care, ambele din nefericire, se traduc prin politică în graiul dacilor liberi. Da’ asta-i altă discuție.
Inițial, se părea că adversarii lui Nicușor vor fi Piedone (un hoț cu acte-n regulă) și Cîrstoiu (un hoț cu actele-n regulă). Până la urmă s-a dovedit că actele alea nu erau chiar așa de-n regulă, iar bunul doctor este, de fapt, un gunoi atât de mizerabil și pernicios, încât nu putea fi selecționat nici măcar de căcăcioasele establishment-uri de la PeSeDeu și PeNeLeu.
Așa ne-am pricopsit din nou cu Firea, născătoarea de Pandelei, care-o face pe Sfânta Parascheva a doua, ca nu cumva să pronunțe cineva magicele nume Godei sau Ligia Gheorghe. Noi nu înțelegem de ce „Pandele” ar fi halal de invocat.
Încă o dată, nu ne lasă deloc în pace Profesorul Voiculescu Dan, care și-a vârât codița vărănescă și-n aceste alegeri, jucând la două capete și vizând poporul ghetoizat material sau ideologic (telespectatorii haznalei Antena 3). Profesorul a scos din joben și Jolly-Joker-ul mânjit cu căcat secular al acestor alegeri, dezgustătoarea ploșniță Piedone. Evident, această animală jegoasă ar fi simplu de contracarat — la ce fizic are, un seggberúgás cinstit l-ar face să se dezintegreze. Problema e proximitatea; e greu să te apropii pentru livrare, când îl păzesc matahalele Clanului Sportivilor.
Poate cea mai interesantă situație o avem la sectorul 1, unde localnicii sunt chemați să aleagă între un aedil absent și un necunoscut pentru publicul larg — țuțărul Gheorghe Țuțăr. Evident, pentru omul serios e îndeajuns să știe că acest Țuțăr vine de la PeNeLeu Sector 1, cea mai jegoasă organizație din România; mai jegoasă decât clanurile mafiote care fac trafic de carne vie sau decât grupusculele securistice.
La Clotildă treaba e simplă — a adus la lumină blăstămăția comisă de căcatul de Andrei Chiliman (dimpreună cu pretenarii lui securistici de la Romprest), a urmat un scandal imens, apoi a ieșit la pensie. E drept că ea zice că în răstimp s-a ocupat cu adunatul paralelor la ciorap, Primăria Sectorului 1 fiind una dintre puținele cu excedent bugetar.
Treaba devine cu adevărat interesantă când ne uităm de partea cealaltă a baricadei. Pentru un cvasi-necunoscut, Gheorghe Țuțăr este deja o lighioană de-o rară josnicie și disprețuibilitate. Totuși, n-ar trebui să ne surprindă, deoarece vajnicele noastre „partide-sistem” doar astfel de excremente pot produce — semi-analfabeți care activează, pe parale bune și foarte bune, din adolescență la stat (deși se dau mari antreprenori), slugoi dezgustători, mufați la rețelele bișnițăresco-securistice de spoliere a banului public. Gunoaie sociale, în general.
Muie Gheorghe Țuțăr!
Un caz asemănător e și la 2. Radu Mihaiu (USR) nu prea știe și nu prea se știe ce-a făcut. Dacă a destructurat rețeaua clientelară a boschetarului Onțanu, ar fi o mare minune, cu toate că ne-ndoim. Din partea cartelului haznatic PSD-PNL avem tot un soi de Țuțăr — până de curând prefect al Bucureștiului, ce s-a făcut cunoscut ca City Manager al ploșniței piedonale la sectorul 5.
Nu prea știam care-i treaba cu acest Hopincă, deși ne mirosea a infect. La o căutare de 10 minute pe Google, am văzut cine-l vorbește de bine: impecabilul institut de sondare deținut de Iosif Buble (un hemoroid unsuros de-ai Varanului) sau PSNews (trompetă „jurnalistică” a întâii slugi de-ale bovinei Bode, căcatul Silviu Mănăstire).
E cam de ajuns. Dacă adăugăm că a „lucrat” mereu la stat și s-a cultivat la „Facultatea” de Filosofie a „Universității” Spiru Haret, e clar că Hopincul e (și) un mega-analfabet.
E fără de speranță. Înțelegem că viermele Robert Ne-Guiț este ținut în brațe de grupuri imobiliare securisto-mafiote (adiacente și lui Pandele, de altfel) și și-a construit o rețea clientelară extinsă, însă discutăm de probabil cel mai bogat și instruit eșantion de 300.000+ oameni din țară. Care-l vor vota pe Negoiță ca evreii pe Barabas.
Se află sub vraja lui Daniel Băluță, un alt administrator emininke, pregătit și el sub atenta oblăduire a maestrului gospodar Piedone. Neavând tangențe cu sectorul 4, nu putem să ne dăm cu părerea despre rezultatele lui Băluță din teren. Cu toate acestea, putem spune că ce-a crescut în proximitatea ploșniței, n-are cum să fie prea de soi.
Bineînțeles, sectorul 4 a fost cel dintâi teren preferat de vânătoare al „dezvoltatorilor” imobiliari din Clanul Sportivilor, iar în mandatele lui Băluță aceștia au infiltrat din plin și instituțiile publice, în special celebra Poliție Locală. Ca să nu mai vorbim că acest proficient primare s-a dus la judecători ca să obțină ștergerea articolelor de presă care-l legau de această exemplară famelie sportivă.
Cel mai probabil, acest Băluță a fost umflat de „presa” ce-abia aștepta o ciozvârtă cât de mică de la patronii acestui modest, foarte jegos, dar genial administratore.
Continua popularitate — discutăm de mai bine de un sfert de secol — a ploșniței securistice Piedone reprezintă o performanță serioasă. Cum mai e posibil să-l considere cineva pe Piedone „un om de-al nostru” și „ăla care face” e dincolo de capacitatea explicativă a științelor sociale.
În plus, reprezintă și dovada supremă a eșecului ideologiei comuniste în România. Nu se face diferența între infra-structură și supra-structură la nici un nivel, iar în sectorul 5 avem ilustrarea perfectă.
Pe lângă că-i prăduitor bine-cunoscut și mai mult decât dezgustător în neamprostia sa, ce soi de om e ăla care-și trece porecla în buletin? Și, pe deasupra, preia și fi-su această mișcare, ca un papagal zărghit. E evident că repertoriul fameliei Piedone este extrem de limitat, însă n-a fost niciodată nevoie de mai mult.
Nu știm ce se poate face dacă ești om serios, interesat de acest fenomen bizar al organizării traiului colectiv, și locuiești în sectoarele 3, 4, sau 5 la ora actuală. Poate un hobby ca împletirea frânghiilor?
Ciucu ăsta e, pentru România, un primar relativ decent și, mai ales în comparație cu predecesorii lui — cioclul pesedist Gabriel Mutu sau jigodia de Rareș Mănescu (arhetipul banditului cu cămeșă Versace). Cu toate că circuitul paralelor în și din primărie se mișcă pe-acealeași traiectorii clientelar și, fiind penelist, Ciucu n-a avut decât vreo câteva derapaje care să-i trădeze apucăturile de gunoi politic.
Bănuim că asta e tot ce tre’ să faci ca se te menții într-o asemenea funcție: să nu fii prea jegos. Iară Ciucu e la fel de sigur pe mandatul său ca de-alde Ne-Guiț, care mereu s-a promovat c-o neobrăzare teribilă. Less is more!
În momentul în care marele căcat Florentin-Costel Pandele-Jegosu Ultima-Speță va intra în al șaptelea mandat, credem că e sigur să concluzionăm ca Ilfovul va înceta să existe de facto. Va deveni Pandelistan. Am fi fost și noi curioși să cunoaștem ce „proiecte” maiestuoase are pentru Voluntari acest Pandele, de-i nevoie de minimum 28 de ani de administrație pandelească pentru a le implementa.
Nu credem să fi existat vreo localitate din România să se fi dezvoltat atât de spectaculos fără vreo implicare mai redusă a primarului ca Voluntari … poate cu excepția Clujului, unde lepădătura de Răchițele Emil Boc s-a așezat capră în fața „dezvoltatorilor” și cu asta terminându-se contribuția sa.
Am putea spune că nu mai e nimic de adăugat despre faptele de blăstămăție ale mega-jegului de Voluntari. E destul să dai un search. Totuși, niciodată nu le poți acoperi pe toate. Considerăm că n-am aprofundat cum trebuie pandelizarea administrației Bucureștilor între 2016-2020. Unul dintre simbolurile acestui fenomen a fost proasta aia făcută prefect al capitalei pe genunchi, găsită probabil de acoliții jegului de Pandele prin văgăunile din Gruiu.
Putem adăuga haznaua audio-vizuală zisă Metropola TV, unde cei mai ticăloși și expirați „oameni de televiziune” reciclează borhot pandelesc la flux continuu. Sau că Pandele pune sub semnul întrebării suveranitatea națională, prin înființarea unei miliții personale, ca în perioadele de non-statalitate din istoria Chinei.
Mai ciudat e că nimeni nu pare a înțelege că fenomenul care i-a oferit atâtea pârghii lepădăturii din Petrăchioaia — boom-ul Voluntariului din ultimele decenii — e ce-ar putea să-l și mătrășească fără eforturi prometeice. Doar c-o fărâmă de mobilizare, căci presupunem că Pandele are și mulți dușmani. Cât cred expații din București că se mai poate trăi cu Florentin Pandele? Vor un Pandele al II-lea? Vor să fie urmăriți și cotonogiți de bâtcari-pandelari?
„Educație și Bălăcăreală Politică” | ©®™, 2019-24.
mailto: titularu@un-nesimtit.ro
Atenție … se tîrlește.
Toti stim.
Da. Si tirla-i tirla pana moare.
Alea ecta est! Pandele jegos est!
Asta-i Pandele Jegosu!