Meniu
Spiritul jegului s-a ridicat și pogorât constant asupra spațiului mioritic în ultimele săptămâni. Dar asta nu e vreo mare supriză când cei mai proști componenți ai Complexului Bișnițăresco-Securistic evoluează într-un concurs de popularitate judecat de o disprețuibilă masă indistinctă.
Totuși, nu către zecile de mii de amibe politice autohtone se îndreaptă disprețul planetar în aceste zile. Ridicolul suprem se întrupează în falsa alegere pe care o are de făcut «poporul» american peste vreo lună. Aseară, două gunoaie moșnejești – unul pușcăriabil, altul linșabil, însumând peste 150 de ani de tîrlism pernicios – și-au îngălat scutecele de «bărbați de stat», făcând de căcat o tradiție politică infinit mai prețioasă decât ersatz-urile românești.
Am mai discutat de multe ori ce-ar fi de făcut cu asemenea specimene ca cele invocate mai sus. Execuții sumare, execuții ritualice, genocid, expropriere + exil, damnatio memoriae; toate aceste metode ar avea plusurile și minusurile lor. Până la urmă, când te angajezi conștient în cele mai jegoase comportamente posibile, vreme de decenii, e de presupus că îți pierzi umanitatea și renunți automat la protecțiile etico-juridice aplicabile oamenilor.
Din întâmplare, zilele trecute ne–a fost dat să cetim acest articol, ce susține că diferențele emoționale între rozătoare și primate n- ar fi extraordinare și că experimentele științifice pe șobolani reprezintă o cruzime anacronică, de la care primatele sunt ferite doar pentru că seamănă, la exterior, mai mult cu oamenii.
Evident, nu eram la curent cu cele mai noi descoperiri în legătură cu viața socială și emoțională a rozătoarelor. În această postare dorim să împărtășim aceste informații cu publicul autohton și să susținem că nici primatele nici șobolanii nu ar mai trebui supuși cruzimii și stresului provocat de experimente desfășurate în beneficiul homo sapiens. Când avem un filon de subiecți atât de extins și care și-au demonstrat lipsa de valoare și de umanitate în mod repetat, de ce să chinuim alte specii?
Începem cu o descoperire destul de veche (anii ’90), dar surprinzătoare, anume aceea că șobolanii râd. Observatorii politici experimentați vor contracara, folosindu-se de exemplul bișnițarului securistic mizerabil Băsescu T. și vor afirma că politicienii rânjesc.
Pe de–o parte, rânjetul politicianist pare mai uman decât hlizelile șobolănești. Dacă un rânjet băsescian rar emite sunete la frecvențe peste 10kHz (auzul uman poate detecta sunete între 20Hz și 20kHz), râsetele șobolanilor nu pot fi percepute fără aparatură de specialitate (fiind situate undeva pe la 50 kHz).
Pe de altă parte, rânjetul jegos al politicianului are mai degrabă rolul social de a-i marca teritoriul, subliniind o imaginată superioritate a emițătorului. Râsetele șobolanilor au efectul de a spori coeziunea socială – după cum știm și din cazurile de homo sapiens non-jegoși, râsul este contagios. Destul de clar aici: Șobolani 1 – 0 Politicieni.
Beneficiind deja de un ușor avans în sensibilități acustice, șobolanii se dovedesc a fi superiori politicienilor și în materie de memorie. Toată lumea credem că intuiește capacitatea șobolanului de a-și retrasa pașii înspre și dinspre locuri cu hrană abundentă. Oamenii de știință (șobolaniști?) au certitudinea că șobolanii iau în considerare multiple episoade precedente înainte de a se aventura undeva. Mai precis, șobolanii sunt prevăzători, își planifică minuțios (cel puțin) demersurile individuale, pe termene relativ lungi.
Politicienii sunt faimoși pentru lipsa lor de memorie sau folosirea selectivă a acestei facultăți. Situațiile precedente asemănătoare există pentru oamenii politici doar pentru a fi exploatate demagogic, în vederea unor avantaje pe termen scurt. Planificarea minuțioasă reprezintă un comportament excepțional, dovedit mai ales în contexte de hoție și banditism. La acest capitol, șobolanii se dovedesc a fi infinit mai proficienți ca politicienii. 2-0!
Un studiu din 2018 a demonstrat că șobolanii înțeleg valoarea a diferite bunuri, practică schimbul de bunuri și alte favoruri și rețin precis cine datorează cui ce și cât. Destul de impresionant, dar nu se pot compara la acest capitol cu politicienii.
Chiar și cei mai primitivi politicieni – cum era animala proastă cunoscută drept «deputatul auto» – aproximează aproape de perfecțiune valoarea a diferite bunuri: BMW-uri, ceasuri de firmă sau excursii exotice. Mult mai impresionantă este capacitatea acestora de a ghici venitul, în șpăgi, a diferite oficii cum ar fi cel de primar, președinte de CJ sau ministru. Șobolani 2 – 1 politicieni.
O curiozitate ce poate ar stârni râsul unora e că șobolanii sunt foarte buni la jocul de–a v-ați ascunselea. Cercetătorii, probabil britanici, au stabilit că, în medie, un șobolan e mult mai proficient ca un hominid.
Iarăși, putem felicita șobolanii din toată inima, însă politicienii sunt, probabil, cei mai dibaci ascunzători din regnul animal. Aceștia dovedesc o capacitate uimitoare de a-și ascunde veniturile și averile ilicite, precum și propriul hoit în cazuri de urmărire internațională. Totuși, de departe cea mai remarcabilă însușire a politicienilor este aceea de a se ascunde de propria conștiință sau de o ascunde pe aceasta de sine și de alții. 2- 2!
Am hotărât să luăm capacitatea de empatie drept criteriu de departajare în această strânsă competiție-ntre dobitoace. Numeroase experimente au dovedit caracterul empatic al șobolanilor:
Experiențele noastre ne sugerează că e imposibil ca politicienii să atingă un asemenea grad de empatie. Singurele sentimente de empatie autentică observate se limitează la vorbe goale de compasiune față de alți politicieni loviți de greaua boală a justiției sau a insurecției populare.
E strigător la cer ca animale capabile de asemenea empatie precum șobolanii să fie abuzate în experimente medicale de dragul altei specii. Mai ales când sunt zeci de milioane de gunoaie politice pe planetă. Nu e nimic mai simplu decât să instituim limite de mandate pentru orice oficiu, iar contra–performerii trimiși la testat antibiotice sau la lobotomii speciale. De-abia atunci gunoaiele politice își vor primi pedeapsa meritată pentru freeloading*-ul lor tîrlesc – să fie înlocuitori de șobolani.
* freeloader = individ care nu contribuie la eforturile comune ale grupului, dar are pretenția de a fi recompensat (cel puțin) în aceeași măsură.
„Educație și Bălăcăreală Politică” | ©®™, 2019-24.
mailto: titularu@un-nesimtit.ro